Statutul bisericii

STATUTUL BISERICILOR CRESTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA

Hotarare nr.58 din 16-1-2008 privind recunoasterea Statutului de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania
(Publicat in MO nr.59 din 25-1-2008)
Actul a intrat in vigoare la data de 25 ianuarie 2008


In temeiul art. 29 alin. (3) si al 108 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si al art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Art. 1. - Se recunoaste Statutul de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania, prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta hotarare. 
Art. 2. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Decretul Prezidiului Marii Adunari Nationale nr. 1.203/1950 pentru aprobarea Statutului de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist din Republica Populara Romana, nepublicat, cu modificarile ulterioare.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU 

Contrasemneaza:
---------------
Ministrul culturii si cultelor,
Adrian Iorgulescu

Bucuresti, 16 ianuarie 2008. 
Nr. 58.

ANEXA

STATUTUL
de organizare si functionare a Cultului Crestin Baptist - Uniunea
Bisericilor Crestine Baptiste din Romania

PREAMBUL

I. Baptistii reprezinta in traditia crestina o ramura a Reformei protestante din secolul al XVI-lea si se considera continuatori ai traditiei evanghelice care a fost prezenta in Europa de-a lungul multor veacuri de istorie crestina. In Anglia, ana-baptistii (ramura radicala a reformei protestante) au fost numiti baptisti incepand cu anul 1569. Prima congregatie care a purtat numele de biserica baptista a aparut in anul 1609 in Amsterdam si a fost formata din emigranti englezi. Persecutati in Anglia, multi baptisti au emigrat in America, unde au infiintat biserici baptiste incepand cu anul 1639. Astazi, baptistii reprezinta cea mai raspandita confesiune crestina de traditie protestanta din lume, avand biserici in peste 220 de tari si state si aproximativ 120 milioane de membri. 

In Romania, prima biserica baptista a luat fiinta in anul 1856 in Bucuresti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Intre cele doua razboaie mondiale, prezenta si influenta spirituala a baptistilor s-au facut simtite in special in Transilvania, Bihor si Banat. In perioada comunista, baptistii au fost persecutati si considerati sectanti de catre regimul totalitar ateu. In prezent, in Romania exista peste 1.700 biserici baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri si apartinatori. Pe plan national, bisericile baptiste sunt organizate in Uniunea Bisericilor Baptiste, care a luat fiinta in anul 1920 si are sediul in Bucuresti. 

II. Baptistii s-au remarcat in istorie prin lupta pentru libertatea religioasa a fiecarei fiinte umane. Filosoful englez John Locke scria: Baptistii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasa deplina; libertatea adevarata si dreapta, libertatea egala si impartiala. 
In anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys ii scria regelui Angliei, Iacob I: 
Regele este un om muritor, si nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supusilor sai... Religia este o problema intre om si Dumnezeu. Lasati-i sa fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va raspunde in locul lor inaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecator intre Dumnezeu si om. 
Baptistii considera ca libertatea religioasa este inalienabila si irevocabila si ca nicio alta libertate nu este in siguranta acolo unde nu exista libertate religioasa. 
Pentru baptisti, libertatea religioasa inseamna: 
- libertatea de a crede si de a marturisi credinta; 
- libertatea de inchinare publica si privata; 
- libertatea de asociere in comunitati religioase; 
- libertatea de practicare a credintei; 
- libertatea de slujire prin fapte de caritate; 
- libertatea de interpretare a Scripturii; 
- libertatea de schimbare a apartenentei religioase. Baptistii cred si militeaza pentru o biserica libera intr-un stat liber. 

Baptistii din Romania nu accepta subventii de la stat pentru activitatea religioasa si pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred ca este datoria liber consimtita a fiecarui credincios sa contribuie la sustinerea spirituala si materiala a bisericii de care apartine. 

III. Baptistii marturisesc credinta intr-un singur Dumnezeu, Creatorul si Sustinatorul tuturor celor vazute si nevazute. Baptistii cred ca Dumnezeu exista etern in trei Persoane, Tatal, Fiul si Duhul Sfant, fiecare Persoana fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate ca exista un singur Dumnezeu. 

Baptistii cred si marturisesc dumnezeirea si umanitatea Domnului Isus Hristos, nasterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispasitoare pe cruce pentru intreaga omenire, invierea Sa din morti a treia zi in trup glorificat, inaltarea Sa in slava la dreapta Tatalui. 
De asemenea, baptistii marturisesc si asteapta venirea in slava a Domnului Isus Hristos, invierea celor drepti si a celor nedrepti si manifestarea glorioasa a Imparatiei lui Dumnezeu. 
Baptistii cred ca Duhul Sfant este cea de a treia Persoana dumnezeiasca, ca Duhul Sfant ilumineaza si convinge omul de pacat si neprihanire, ca Duhul Sfant infaptuieste nasterea din nou (regenerarea) prin Cuvantul Scripturii si transformarea (sfintirea) continua, dupa chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se increde in Hristos. 

Prin invataturile biblice fundamentale, baptistii apartin crestinismului istoric. Baptistii sustin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. In practica religioasa, baptistii promoveaza simplitatea traditiei Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptistii cred si marturisesc ca prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mantuitor si singurul Mijlocitor intre Dumnezeu si oameni. Baptistii nu practica cultul icoanelor, al moastelor si al sfintilor, considerandu-le traditii ulterioare veacului apostolic. 

IV. Baptistii isi trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvantul baptist vine de la grecescul baptizo care inseamna afundare. In crezul si practica bisericii baptiste, botezul se administreaza in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, prin afundare in apa, si este precedat de convertirea celui ce se boteaza. Pentru baptisti, botezul reprezinta marturia personala a unui cuget curat inaintea lui Dumnezeu, prin credinta in moartea si invierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-nascuti sunt dedicati lui Dumnezeu prin rugaciunea de binecuvantare. In familiile si in bisericile baptiste, copiii cresc in cunoasterea lui Dumnezeu, prin cuvantul Scripturii si rugaciune. 

Baptistii au ca invatatura specifica siguranta mantuirii. Aceasta inseamna ca cel nascut din nou are viata vesnica din momentul intoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevarat nascuti din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera in har pana la sfarsitul vietii. Din pricina cercetarii si lucrarii Duhului lui Dumnezeu, cel mantuit nu poate starui in pacat si neascultare. Numai cei ce persevereaza pana la sfarsit au fost cu adevarat nascuti din nou. Cine are pe Fiul are viata, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viata. (1 Ioan 5:12) 

Baptistii cred ca mantuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se intorc la El cu pocainta si credinta. Crestinul face fapte bune nu ca sa fie mantuit, ci pentru ca a fost mantuit prin Isus Hristos. Fiindca suntem socotiti indreptatiti prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. (Romani 5:1) Credinta reprezinta radacinile noii vieti in Hristos, in timp ce faptele bune reprezinta roada care Il glorifica pe Dumnezeu. 

V. Baptistii practica inchinarea fata de Dumnezeu in duh si adevar. Inchinarea publica se realizeaza prin participarea tuturor credinciosilor, de regula, prin cantare, rugaciune, citirea si propovaduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovniceasca se face si in grupuri mici, in case particulare sau in lacasul de inchinare, prin studiul Bibliei si rugaciune. Prin Cina Domnului biserica comemoreaza jertfa unica a Noului Legamant, adusa o data pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprima atat unirea credinciosului cu Isus Hristos, cat si unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfant. Baptistii sarbatoresc Duminica - ziua Invierii Domnului ca zi de inchinare saptamanala. De asemenea, baptistii celebreaza sarbatorile anuale legate de evenimentele principale ale mantuirii: Nasterea Mantuitorului, Botezul Domnului, Moartea si Invierea Domnului Isus Hristos, Inaltarea Domnului si Pogorarea Duhului Sfant. 

Bisericile baptiste au, de asemenea, si servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn si consfinteste legamantul celor doi, barbat si femeie, ce se unesc inaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvantarea nou-nascutilor se face, de regula, in cadrul serviciului divin, prin rugaciunea bisericii. Serviciul divin de inmormantare reafirma credinta in inviere si constituie un act de solidaritate a comunitatii cu cei indurerati din pricina despartirii. 

VI. Baptistii cred si marturisesc ca toti cei mantuiti, din toate generatiile, din orice popor si din orice etnie, alcatuiesc trupul cosmic al lui Hristos, in cer si pe pamant, Biserica Universala, care se manifesta local prin comunitati de credinta, speranta si iubire crestina. Biserica locala reprezinta comunitatea credinciosilor nascuti din nou, prin care Hristos se manifesta in fiecare generatie si in fiecare loc si prin care Dumnezeu extinde harul Sau in lume. Baptistii cred ca biserica se zideste numai intr-un climat de dragoste si autenticitate si creste spiritual numai in dependenta de Hristos si doar in masura cultivarii relatiilor interpersonale si a implicarii credinciosilor in slujire. 

Baptistii considera ca menirea fiecarei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisa in lume pentru a impartasi credinta, speranta si iubirea crestina. Baptistii cred ca biserica locala Il glorifica pe Dumnezeu in masura in care fiecare credincios si intreaga comunitate este o marturie a suveranitatii, sfinteniei si bunatatii dragostei lui Dumnezeu in lume. Pentru baptisti, biserica locala ca familie duhovniceasca reprezinta dovada ca iubirea, speranta si increderea sunt posibile intr-o lume materialista si individualista. 

VII. Baptistii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii crestine moderne, incepand cu William Carrey (1761-1834), parintele misiunii moderne. Baptistii considera ca fiecare credincios este un misionar si ca intreaga biserica este trimisa in lume sa raspandeasca Evanghelia, astfel incat cei ce nu au o relatie personala cu Dumnezeu sa devina, prin credinta si pocainta, ucenici devotati ai Domnului Isus Hristos. 

Baptistii impartasesc convingerea ca Imparatia lui Dumnezeu este mai mare decat orice biserica sau confesiune crestina. Baptistii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred in responsabilitatea si dreptul inalienabil al fiecarei persoane de a-si alege singura credinta. Misiunea se adreseaza persoanei si societatii in intregul ei, atat prin Evanghelie, cat si prin actiuni de caritate si de identificare in dragoste crestina cu cei marginalizati si nedreptatiti. 
Baptistii sunt cetateni responsabili si loiali si in ascultare de Dumnezeu participa alaturi de toti ceilalti cetateni la pacea si prosperitatea tarii lor. In mod special, baptistii se roaga lui Dumnezeu pentru mantuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc inaintea Tatalui ceresc pentru toate autoritatile si persoanele din institutiile statului, pentru ca astfel sa putem trai cu demnitate si in pace.

CAPITOLUL I
Principii si dispozitii generale


SECTIUNEA 1
Principii

Art. 1. - Cultul Crestin Baptist din Romania se organizeaza potrivit urmatoarelor principii: 
a) Principiul autoritatii spirituale 
Bisericile baptiste din Romania se intemeiaza pe invatatura Sfintelor Scripturi. Sfanta Scriptura (Biblia) este Cuvantul infailibil al lui Dumnezeu si reprezinta autoritatea suprema in materie de credinta si practica religioasa a bisericilor baptiste din Romania. 
b) Principiul asocierii 
Bisericile baptiste din Romania sunt biserici surori. Ele se asociaza cu scopul de a se sprijini reciproc, de a sustine impreuna marturia crestina, de a veghea la pastrarea nealterata a invataturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora in misiune si de a-si apara libertatea religioasa. 
c) Principiul autonomiei 
Bisericile baptiste se organizeaza si functioneaza in mod autonom. Celelalte entitati ale Cultului Crestin Baptist din Romania au rolul de a sprijini bisericile baptiste locale sa isi indeplineasca menirea. 
d) Principiul apostoliei 
Fiecare biserica baptista are mandatul apostolic incredintat de Hristos de a fi o comunitate trimisa in lume pentru a marturisi Evanghelia si pentru a impartasi credinta, speranta si iubirea crestina tuturor oamenilor. 
e) Principiul preotiei universale 
Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin mijlocirea Domnului Isus. Ca preoti ai lui Dumnezeu, credinciosii baptisti au dreptul si responsabilitatea de a marturisi Evanghelia, de a sluji potrivit inzestrarii duhovnicesti si de a mijloci in rugaciune pentru mantuirea semenilor lor.
f) Principiul libertatii religioase 
Credinciosii baptisti impartasesc convingerea potrivit careia fiecare persoana si fiecare biserica trebuie sa se bucure de libertatea de a-si alege modul de inchinare si slujire a lui Dumnezeu, fara ingradiri sau amestec din afara. 
Cultul Crestin Baptist din Romania este liber si autonom fata de stat. Baptistii sustin principiul separarii bisericii fata de stat, potrivit dictonului o biserica libera intr-un stat liber. 
g) Principiul egalitatii cultelor 
Cultul Crestin Baptist este egal cu celelalte culte in fata legii si a autoritatilor statului. Statul roman va pastra pozitia de neutralitate fata de Cultul Crestin Baptist si nu va incuraja acordarea de privilegii sau discriminarea Cultului Crestin Baptist fata de alte culte. 
Credinciosii baptisti si apartinatorii sunt protejati de statul roman impotriva oricaror comportamente care au ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stari de inferioritate, legate de apartenenta acestora la credinta baptista.

SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii generale

Art. 2. - Cultul Crestin Baptist din Romania se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Crestin Baptist din Romania - Uniunea Bisericilor Baptiste din Romania. 
Art. 3. - (1) Cultul Crestin Baptist din Romania formeaza o unitate atat din punct de vedere doctrinar, cat si organizatoric. 
(2) Marturisirea de credinta baptista contine nucleul fundamental al invataturilor biblice pe baza carora se realizeaza unitatea doctrinara a bisericilor crestine baptiste din Romania. 
(3) Structura organizatorica a Cultului Crestin Baptist din Romania este urmatoarea: a) bisericile locale; b) comunitatile teritoriale; c) Conventia Baptista Maghiara si d) Uniunea Baptista, fiecare avand personalitate juridica, cu drepturile ce deriva din aceasta calitate. 
(4) Cultul Crestin Baptist din Romania si partile sale componente sunt persoane juridice de utilitate publica. 
Art. 4. - Cultul Crestin Baptist din Romania are sistem propriu de salarizare si sistem propriu de asigurari sociale, denumit Casa de Pensii si Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate juridica si se organizeaza si functioneaza conform regulamentului propriu, aprobat de organele de conducere ale cultului. 
Art. 5. - (1) Cultul Crestin Baptist din Romania este liber si autonom fata de stat, independent fata de orice alta persoana fizica sau juridica de drept public ori privat. 
(2) Libertatea si autonomia Cultului Crestin Baptist se manifesta si prin dreptul sau exclusiv de a-si stabili doctrina si preceptele religioase proprii, normele interne de organizare si functionare; dreptul exclusiv de a infiinta/desfiinta unitati de cult; dreptul de a-si alege reprezentantii in conducerea structurilor din cadrul cultului, fara amestec din partea statului; dreptul de a avea o jurisdictie duhovniceasca proprie. 
(3) Autonomia Cultului Crestin Baptist, in sensul Constitutiei Romaniei, se manifesta si prin faptul ca acesta, din motive doctrinare, nu accepta subventii financiare din partea statului pentru activitatea cultica si pentru functionarea sa. 
(4) In acord cu prevederile constitutionale si ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, statul roman promoveaza sprijinul acordat Cultului Crestin Baptist din Romania de catre membrii si apartinatorii sai, prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuite, si incurajeaza sponsorizarile catre cult, potrivit legii. 
Art. 6. - (1) Cultul Crestin Baptist din Romania este independent fata de bisericile si organizatiile baptiste din strainatate, pastrand legaturi fratesti si de colaborare cu acestea. El poate intra in aliante cu organizatii baptiste din strainatate, precum si cu biserici si organizatii evanghelice din tara si din strainatate. 
(2) La Cultul Crestin Baptist din Romania se pot afilia biserici baptiste si asociatii de biserici baptiste romane si maghiare din diaspora.

CAPITOLUL II
Biserica baptista locala


SECTIUNEA 1
Definirea si constituirea bisericii

Art. 7. - (1) Biserica baptista locala reprezinta comunitatea biblica intemeiata pe legamantul in jertfa Domnului Isus a credinciosilor nascuti din nou, care au primit botezul credintei si accepta din proprie convingere Marturisirea de credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania si prevederile prezentului statut. 
(2) Biserica baptista locala este de sine statatoare si are ca autoritate suprema in materie de credinta si practica religioasa invataturile Sfintelor Scripturi. 
(3) Fiecare biserica baptista face parte din comunitatea bisericilor pe raza careia se afla sau din Conventia Baptista Maghiara, dupa caz, precum si din Uniunea Bisericilor Baptiste din Romania. 
(4) Bisericile baptiste pot stabili norme proprii de organizare si functionare, cu respectarea prezentului statut si a Marturisirii de credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(5) Bisericile baptiste pot incheia parteneriate cu biserici si organizatii crestine din tara si din strainatate. 
Art. 8. - (1) Biserica se constituie ca persoana juridica prin hotararea adunarii generale a unui numar de cel putin 20 de membri majori, considerati membri fondatori. 
(2) Actul de constituire intocmit in 3 exemplare, va purta semnatura fiecarui membru fondator si va exprima vointa colectiva de constituire, va contine denumirea si sediul bisericii, precum si lista membrilor comitetului de conducere. Doua exemplare ale actului de constituire, impreuna cu actele doveditoare privind sediul si patrimoniul initial, vor fi inaintate comunitatii de care apartine sau Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz. 
(3) Comunitatea sau Conventia Baptista Maghiara, dupa caz, va proceda la verificarea indeplinirii conditiilor legale de constituire, precum si a celor doctrinare, si va inainta Uniunii Baptiste actele respective impreuna cu avizul sau, care va cuprinde confirmarea indeplinirii conditiilor de legalitate si a celor doctrinare. 
Art. 9. - (1) Eliberarea autorizatiei de functionare se va face de catre Uniunea Baptista, in urma constatarii indeplinirii conditiilor legale, si va fi urmata de inscrierea bisericii in Registrul persoanelor juridice al Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(2) Un eventual refuz de avizare din partea comunitatii sau de autorizare din partea Uniunii Baptiste trebuie sa fie motivat si comunicat in scris grupului de credinciosi care a solicitat autorizarea. 
(3) Grupul de credinciosi care a solicitat autorizarea bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o decizie in prima sa sedinta. 
(4) Biserica se considera definitiv constituita, fara nicio alta formalitate, dupa eliberarea autorizatiei de functionare de catre Uniunea Baptista din Romania. Biserica astfel constituita este persoana juridica de la data hotararii de constituire. 
Art. 10. - (1) Grupul de credinciosi format din cel putin 3 membri majori se poate constitui in biserica filiala, fara a avea personalitate juridica. Biserica filiala isi exercita cultul in mod liber si independent in localitatea respectiva. 
(2) Biserica filiala se constituie prin hotararea grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliaza. Actul de constituire se va intocmi in 4 exemplare, va exprima vointa colectiva de constituire a membrilor fondatori, va purta semnatura fiecarui membru fondator si va cuprinde denumirea bisericii filiale si adresa sediului. 
(3) Eliberarea autorizatiei de functionare pentru biserica filiala urmeaza procedura prevazuta in cazul bisericii cu personalitate juridica si va fi inregistrata in Registrul bisericilor filiale al Cultului Crestin Baptist din Romania.


SECTIUNEA a 2-a
Membri si apartinatori

Art. 11. - (1) Este membru al bisericii crestine baptiste persoana, fara deosebire de sex, nationalitate, etnie sau rasa, care din libera sa convingere a primit credinta si botezul, accepta Marturisirea de credinta a Cultului Crestin Baptist, prevederile prezentului statut si este inscrisa in registrul de membri al bisericii locale. 
(2) Calitatea de membru al bisericii baptiste este personala si netransmisibila si poate fi dovedita dupa registrul de membri tinut de biserica locala. 
(3) Datele personale ale credinciosilor nu pot fi folosite in alt scop decat in cel al evidentierii in cadrul Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(4) Fiecare credincios baptist trebuie sa apartina unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai intr-o singura biserica in acelasi timp. 
(5) Membrii bisericii nu pot face parte din organizatii a caror ideologie, invatatura sau practica sunt impotriva invataturii Sfintelor Scripturi. 
(6) Primirea unui membru in biserica se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generala. 
(7) In cazul transferului unui membru dintr-o alta biserica baptista, biserica in care acesta se transfera va solicita adeverinta de membru de la biserica din care acesta pleaca. 
Art. 12. - (1) Membrii bisericii au dreptul de a beneficia de consiliere si asistenta religioasa, de a participa activ la adunarile generale, de a alege si de a fi alesi in conformitate cu Marturisirea de credinta si cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege si de a fi ales se exercita in conformitate cu prevederile legale in materie. 
(2) Membrii bisericii au datoria de a contribui financiar si/sau material la sustinerea activitatii si misiunii bisericii. 
Art. 13. - (1) Biserica locala exercita disciplinarea spirituala asupra membrilor sai care s-au abatut de la Cuvantul lui Dumnezeu prin atitudine, invatatura sau faptele vietii. Disciplinarea consta in: 
a) mustrarea in comitet si/sau in adunarea generala; 
b) suspendarea temporara a exercitarii unor drepturi ce decurg din calitatea de membru; 
c) excluderea. 
(2) Masurile disciplinare se aplica in scopul indreptarii celui vinovat, avandu-se in vedere gradul de vinovatie, impactul asupra marturiei bisericii si atitudinea persoanei in cauza. Disciplinarea se aplica, de regula, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generala a bisericii. 
(3) Excluderea duce la incetarea calitatii de membru al bisericii si se aplica celor ce se fac vinovati de cadere grava sau persistenta in pacat, precum si celor ce staruiesc in raspandirea invataturilor eretice. 
Art. 14. - (1) Retragerea din biserica prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la incetarea calitatii de membru. Retragerea constatata de comitetul bisericii va fi consemnata in registrul bisericii si va fi comunicata in scris celui in cauza. 
(2) In situatia in care un membru al bisericii isi exprima in scris hotararea de retragere, biserica va lua act de aceasta hotarare si o va consemna in registrul de membri. 
(3) Membrii exclusi sau retrasi pot fi considerati apartinatori. 
Art. 15. - (1) Cei exclusi sau retrasi vor putea fi reprimiti ca membri, la cererea acestora, dupa ce vor dovedi sincera indreptare. 
(2) Excluderea si reprimirea se vor face prin hotararea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generala, si vor fi consemnate in registrul bisericii. 
(3) Reprimirea unui credincios exclus intr-o alta biserica baptista se va face dupa consultarea bisericii care l-a exclus. 
(4) Fostii membri, retrasi sau exclusi, nu au niciun drept asupra bunurilor si valorilor aduse sub orice forma in patrimoniul bisericii, bunurile si valorile respective ramanand proprietate exclusiv cultica. 
Art. 16. - (1) Copiii nebotezati ai credinciosilor baptisti sunt apartinatori ai bisericii baptiste. Sunt apartinatoare si persoanele care si-au exprimat in scris dorinta de a apartine bisericii baptiste locale. 
(2) Biserica poate acorda apartinatorilor ei consiliere spirituala si asistenta religioasa, la cererea acestora sau a familiilor lor. 
(3) Membrii si apartinatorii bisericii filiale sunt inscrisi in registrele bisericii la care s-au afiliat.


SECTIUNEA a 3-a
Activitatea si functionarea bisericii

Art. 17. - (1) Biserica baptista locala are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin inchinare publica, partasie frateasca, marturie crestina, slujire si misiune. 
(2) Activitatea bisericii se realizeaza prin comuniunea spirituala a credinciosilor in cadrul serviciilor divine si al grupurilor mici, precum si prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheza, caritate si misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Romani 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2). 
(3) Bisericile locale isi pot desfasura serviciile divine si activitatea spirituala a grupurilor mici in lacasuri de cult, in spatii publice inchiriate, in case particulare, in spatii amenajate in acest scop, precum si, ocazional, in aer liber. 
Art. 18. - (1) Biserica locala isi organizeaza liber si autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de inchinare publica, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea si orice alte activitati. 
(2) Biserica poate organiza seminarii, conferinte, concerte si alte activitati cultural-religioase, dupa nevoi. Educatia biblica a copiilor, adolescentilor si tinerilor se face in familie, in scoala biblica, in grupurile mici, precum si in seminarii si tabere special organizate de biserica. 
(3) Fiecare biserica baptista are libertatea de a desfasura misiune crestina in tara si in strainatate, prin implicarea membrilor sai: in evanghelizare publica si personala, in rugaciune, studiu biblic si predicare, in actiuni sociale si de caritate, precum si in plantare de biserici. 
(4) Membrii bisericii au dreptul si responsabilitatea de a se implica in slujirea bisericii potrivit cu chemarea divina, inzestrarea duhovniceasca, maturitatea spirituala si marturia crestina pe care acestia o au in familie si in societate. 
Art. 19. - (1) In bisericile baptiste din Romania exista doua categorii de slujire speciala: slujirea duhovniceasca si diaconia. 
(2) Slujirea duhovniceasca asigura cresterea spirituala si pregatirea credinciosilor in vederea implicarii lor in slujire. Aceasta se realizeaza prin: misiune, predicare, evanghelizare, pastorire si educatie biblica. 
(3) Misiunea reprezinta lucrarea bisericii de extindere a Imparatiei lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovaduirea Evangheliei si infiintarea de noi biserici in tara si in strainatate. 
(4) Predicarea Cuvantului lui Dumnezeu prin inspiratia Duhului Sfant are menirea profetica de a descoperi voia lui Dumnezeu in cugetele oamenilor si de a-i conduce la pocainta fata de Dumnezeu si credinta in Isus Hristos. 
(5) Evanghelizarea reprezinta chemarea harului divin adresata celor ce nu au o relatie personala cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, si se realizeaza prin marturisirea personala si propovaduirea invataturilor de baza ale Sfintelor Scripturi. 
(6) Pastorirea bisericii se realizeaza prin rugaciune, consiliere, catehizare, educatie biblica, predicare, supraveghere si carmuire duhovniceasca, pentru cresterea spirituala a credinciosilor si pregatirea lor in vederea lucrarii de slujire. 
(7) Educatia biblica se realizeaza prin propovaduire si studiu biblic, pentru consolidarea in credinta si maturizarea credinciosilor, prin cunoasterea si aplicarea Cuvantului lui Dumnezeu, in vederea lucrarii de invatare si sfatuire a altora. 
(8) Diaconia reprezinta slujirea bisericii prin manifestarea iubirii crestine si ajutorarea celor in nevoi. 
Art. 20. - (1) Potrivit invataturii si practicii bisericilor baptiste, evanghelizarea personala si publica, predicarea Cuvantului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, actiunile de caritate, precum si alte activitati cultural-religioase reprezinta atributii ale preotiei universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist. 
(2) In cadrul Cultului Crestin Baptist din Romania atributiile similare slujbei de preot in sensul Legii nr. 489/2006 sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului in cadrul serviciului divin public, cununia religioasa si ordinarea slujitorilor duhovnicesti.


SECTIUNEA a 4-a
Slujitorii bisericii

Art. 21. - (1) Biserica poate alege si consacra in slujire ca slujitori duhovnicesti pe acei credinciosi care dovedesc prin roadele slujirii lor chemare divina, maturitate spirituala, inzestrare duhovniceasca, viziune si dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu si care indeplinesc calitatile prevazute in Sfanta Scriptura (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9). 
(2) Consacrarea in slujire pentru intreaga viata se face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea in slujire pentru nevoile specifice ale bisericii se face prin serviciul special de rugaciune. 
Art. 22. - (1) Ordinarea se hotaraste de adunarea generala, cu votul a cel putin trei patrimi din numarul membrilor prezenti cu drept de vot. In vederea ordinarii, biserica va solicita cercetarea si examinarea doctrinara a candidatului de catre comitetul comunitatii sau Comitetul executiv al Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz. In situatia in care comunitatea refuza ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Baptiste. In situatia bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Conventiei. 
(2) Ordinarea se face in cadrul serviciului divin, prin rugaciune cu punerea mainilor de catre comisia de ordinare (1 Timotei 4:14) stabilita de comitetul bisericii impreuna cu comitetul comunitatii sau Comitetul executiv al Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz. 
(3) Actul ordinarii reprezinta recunoasterea calitatii de slujitor duhovnicesc si autorizarea necesara exercitarii actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor baptiste din tara si din strainatate. 
Art. 23. - (1) Slujitoriii duhovnicesti ordinati pot fi supusi evaluarii in vederea reconfirmarii sau eliberarii din slujba atunci cand adunarea generala solicita expres acest lucru prin votul a jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot prezenti. 
(2) In situatia in care slujitorul duhovnicesc ordinat supus evaluarii nu obtine trei patrimi din voturile exprimate, acesta isi inceteaza slujirea in biserica respectiva. 
(3) Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales si angajat in alta biserica sau slujire duhovniceasca in cadrul comunitatii bisericilor sau al Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz. 
(4) Daca nicio alta biserica sau entitate din cadrul cultului nu il solicita sa slujeasca in aceasta calitate, exercitarea atributiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspenda pana la solicitarea expresa din partea unei biserici baptiste, a unei comunitati a bisericilor baptiste ori a Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz, sau a Uniunii Baptiste. 
(5) Pierderea calitatii de slujitor ordinat se face in situatia excluderii din biserica pentru cadere in pacat sau raspandire de invataturi eretice, prin hotararea comitetului comunitatii sau a Comitetului executiv al Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz. 
Art. 24. - (1) Alegerea slujitorilor duhovnicesti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotaraste de adunarea generala, cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor cu drept de vot. Biserica stabileste domeniul de slujire si perioada slujirii, prin hotararea adunarii generale. 
(2) Consacrarea slujitorilor duhovnicesti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin rugaciune cu punerea mainilor, in cadrul serviciului divin. 
(3) Actul consacrarii reprezinta recunoasterea calitatii de slujitor duhovnicesc si autorizarea necesara exercitarii actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor si misiunilor ei. 
(4) Slujitorii duhovnicesti care au fost consacrati la nivelul bisericii locale pot fi supusi evaluarii, in vederea reconfirmarii sau eliberarii din slujba ori cand adunarea generala solicita expres acest lucru, prin votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc inceteaza daca acesta nu intruneste numarul a trei patrimi din voturile exprimate. 
Art. 25. - (1) Fiecare biserica baptista isi va alege cu precadere pastorul bisericii. Un pastor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat si in care este membru. O biserica poate angaja si alti slujitori duhovnicesti ordinati sau consacrati la nivelul bisericii locale respective. 
(2) Angajarea pastorului bisericii si a celorlalti slujitori duhovnicesti se face prin hotararea adunarii generale, cu votul a cel putin trei patrimi din numarul membrilor cu drept de vot prezenti. 
(3) Incetarea statutului de angajat al pastorului bisericii si al celorlalti slujitori duhovnicesti are loc in situatia in care persoana in cauza nu obtine votul a cel putin trei patrimi din numarul membrilor cu drept de vot prezenti. Contractul lui de munca inceteaza dupa o perioada de 3 luni de la data adunarii generale care a luat hotararea. 
(4) Biserica locala care nu are pastor poate solicita comunitatii teritoriale sau Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz, sa fie girata temporar de un pastor. Acceptarea pastorului girant se face cu votul a doua treimi din numarul membrilor prezenti in adunarea generala. 
Art. 26. - (1) Slujitorii duhovnicesti au obligatia de a pastra taina marturisirii. Ei nu pot fi obligati sa dezvaluie faptele incredintate sau de care au luat cunostinta in considerarea statutului lor. 
(2) Slujitorii bisericii si membrii comitetului de conducere nu pot fi agenti sau colaboratori ai serviciilor secrete. 
(3) Pastorii bisericii nu pot fi membri ai partidelor politice. 
Art. 27. - (1) Biserica poate alege, dupa nevoi, unul sau mai multi diaconi, care ajuta pastorul sau consiliul presbiterilor in administrarea actiunilor de caritate si in desfasurarea activitatilor duhovnicesti (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2;1 Timotei 3:11). 
(2) Alegerea si consacrarea in slujire a diaconilor se face dupa normele proprii ale fiecarei biserici si reprezinta recunoasterea calitatii de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al filialelor si misiunilor ei. 
(3) Diaconii trebuie sa aiba calitatile prevazute de Sfanta Scriptura (1 Timotei 3:8-13).


SECTIUNEA a 5-a
Organizarea si conducerea bisericii

Art. 28. - (1) Bisericile locale se organizeaza potrivit invataturii Sfintelor Scripturi si contextului specific al acestora. Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generala, comitetul bisericii si pastorul bisericii, care indeplineste rolul de presbiter (batran), denumit si episcop (supraveghetor). 
(2) Bisericile care au mai multi pastori angajati sau care au incredintat responsabilitatea de presbiter si altor slujitori duhovnicesti pot organiza consiliul pastorilor (presbiterilor). Biserica stabileste prin hotararea adunarii generale atributiile consiliului pastorilor (presbiterilor) si responsabilitatile fiecarui pastor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter. 
(3) Conducerea bisericii locale presupune imbinarea creativa, sub calauzirea Duhului Sfant, a responsabilitatilor si atributiilor adunarii generale, comitetului si pastorului bisericii sau consiliului presbiterilor, dupa caz. 
Art. 29. - (1) Adunarea generala reprezinta organul suprem de conducere si control al bisericii locale. Autoritatea ei se exercita cu respectarea invataturii Sfintelor Scripturi si in concordanta cu Marturisirea de credinta si cu prezentul statut. 
(2) Adunarea generala are loc o data pe an sau ori de cate ori este nevoie. 
(3) Adunarea generala se convoaca de pastorul bisericii in baza hotararii comitetului. In situatia in care pastorul refuza convocarea, aceasta se va face de persoana desemnata de comitet. In situatii speciale, adunarea generala poate fi convocata de pastorul bisericii din proprie initiativa sau la cererea scrisa si motivata a cel putin o treime din numarul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel putin 14 zile inainte si va cuprinde: data, ora, locul si scopul. 
(4) Daca la termenul indicat nu se vor intruni cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot, adunarea generala se va tine peste o saptamana, in acelasi loc si la aceeasi ora, fara nicio alta convocare, cand se vor putea lua hotarari valabile, indiferent de numarul membrilor prezenti. 
(5) La stabilirea numarului necesar de membri prezenti cu drept de vot nu vor fi luati in considerare membrii care nu sunt prezenti si care in ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii. 
(6) Adunarea generala este prezidata de pastorul bisericii (pastorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii. La solicitarea adunarii generale, prezidarea se va face de un presedinte de zi asistat de un secretar de zi, alesi din mijlocul ei. Hotararile se iau cu cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti cu drept de vot sau cu votul calificat, dupa caz. In caz de paritate decide votul persoanei care prezideaza. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat adunarea generala. 
Art. 30. - (1) Adunarea generala alege numaratorii de voturi si aproba ordinea de zi cu jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusa de comitet pot fi adaugate subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumatate plus unu din numarul celor prezenti cu drept de vot. 
(2) La adunarile generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitarii, 1-3 delegati ai comunitatii bisericilor sau Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz, precum si 1-3 delegati ai Uniunii Baptiste. 
(3) In situatie de criza, pastorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunitatii sau al Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz. Daca in termen de 30 de zile comunitatea nu a raspuns solicitarii, sprijinul poate fi cerut Uniunii Baptiste. 
(4) In situatie de criza, adunarea generala poate fi convocata de comunitate, Conventia Baptista Maghiara sau Uniunea Baptista, dupa caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generala va fi condusa de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitate, Conventia Baptista Maghiara sau Uniunea Baptista, dupa caz. 
Art. 31. - (1) Adunarea generala hotaraste asupra tuturor problemelor majore ale bisericii si poate delega o parte dintre atributiile ei comitetului bisericii, pastorului bisericii sau consiliului pastorilor (presbiterilor), dupa caz. 
(2) Sunt de competenta exclusiva a adunarii generale urmatoarele atributii: 
a) adoptarea normelor proprii care definesc randuiala bisericii; 
b) alegerea, consacrarea in slujire si angajarea slujitorilor duhovnicesti; 
c) reconfirmarea sau eliberarea din slujba a slujitorilor duhovnicesti; 
d) disciplinarea slujitorilor duhovnicesti; 
e) alegerea comitetului, cenzorilor si delegatilor bisericii; 
f) aprobarea bugetului si a executiei bugetare; 
g) achizitionarea si instrainarea de bunuri imobile; 
h) construirea si demolarea cladirilor care sunt proprietati ale bisericii; 
i) angajarea de imprumuturi; 
j) desfiintarea bisericii. 
Art. 32. - (1) Adunarea generala alege dintre membrii ei, pe o perioada de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii si delegatii la adunarea generala a comunitatii, la Conferinta nationala si la Congresul cultului. 
(2) Numarul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserica in urmatoarele limite: 
a) bisericile cu pana la 100 membri vor alege 3-7 membri in comitet; 
b) bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri in comitet; 
c) bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri in comitet; 
d) bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri in comitet; 
e) bisericile cu 1.001-2.000 membri vor alege 11-23 membri in comitet; 
f) bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27 membri in comitet; 
g) bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31 membri in comitet. 
(3) Fiecare biserica stabileste procedura de propunere prin normele sale proprii. Adunarea generala stabileste structura comitetului in conformitate cu nevoile bisericii locale respective. 
(4) Fiecare biserica va avea in componenta comitetului cel putin un pastor (presbiter), un secretar si un membru care poate fi casier. 
(5) Pastorul bisericii sau pastorul girant, dupa caz, este membru de drept in comitetul bisericii pe care o pastoreste, pe toata perioada activitatii sale. Sunt membri de drept in comitet si pastorii sau ceilalti slujitori duhovnicesti care fac parte din consiliul pastorilor (presbiterilor) bisericii, in situatia in care biserica a infiintat acest consiliu. 
(6) Cel putin doua treimi dintre membrii comitetului vor fi alesi dintre membrii bisericii care nu sunt angajatii bisericii sau ai organizatiilor care functioneaza sub indrumarea acesteia. 
(7) Biserica locala care nu are pastor poate incredinta unuia dintre slujitorii duhovnicesti rolul de presbiter al bisericii cu votul a trei patrimi din numarul membrilor cu drept de vot prezenti in adunarea generala. 
(8) Ceilalti membri ai comitetului sunt alesi cu cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot prezenti in adunarea generala. 
Art. 33. - (1) Adunarea generala a bisericii desemneaza prin vot delegatii pentru adunarea generala a comunitatii, Conferinta nationala si Congresul cultului. Delegatii bisericii pentru adunarea generala a comunitatii vor fi desemnati in proportie de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat. 
(2) Delegatii bisericii pentru Congresul cultului vor fi desemnati in proportie de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat. 
(3) Delegatii pentru Conferinta nationala vor fi desemnati in proportie de un delegat pentru fiecare 200 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 200 de membri are dreptul la un delegat. Delegatii pentru Conferinta nationala vor fi desemnati dintre delegatii la Congres. 
(4) Delegatii bisericilor baptiste maghiare pentru Congresul Conventiei vor fi desemnati in proportie de un delegat pentru fiecare 50 de membri. Biserica cu un numar mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat. 
(5) Membrii comitetului, cenzorii si delegatii pot fi revocati de adunarea generala inainte de expirarea mandatului, daca s-au facut vinovati de cadere in pacat, abateri de la Marturisirea de credinta a cultului sau daca nu si-au indeplinit sarcinile incredintate. 
(6) In locul unui membru sau al unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea coopta un alt membru al bisericii, urmand ca prima adunare generala sa ratifice cooptarea ori sa aleaga o alta persoana. 
Art. 34. - (1) Comitetul bisericii reprezinta organul colectiv de conducere si administrare a activitatii bisericii intre adunarile generale. Comitetul duce la indeplinire hotararile adunarii generale si ajuta pastorul bisericii sau consiliul pastorilor (presbiterilor) in activitatea de carmuire spirituala a bisericii. 
(2) Comitetul se convoaca de pastor ori de catre delegatul acestuia. In cazul in care pastorul refuza, convocarea se poate face din initiativa a jumatate plus unu din numarul membrilor comitetului. Pentru a lua hotarari valabile trebuie sa participe la intalnire cel putin doua treimi din numarul membrilor comitetului. Biserica poate hotari, prin norme proprii, pentru cazuri de urgenta, si alte modalitati de tinere a sedintelor de comitet decat participarea. 
(3) Sedintele comitetului sunt prezidate de catre pastor ori de delegatul acestuia. In cazul in care comitetul este convocat de majoritatea membrilor, prezidarea se face de catre un membru desemnat de comitet. Hotararile se iau cu cel putin jumatate plus unu din numarul participantilor. In caz de paritate decide votul persoanei care prezideaza. 
Art. 35. - (1) Comitetul administreaza intregul patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, in conformitate cu bugetul aprobat de adunarea generala si cu hotararile acesteia. 
(2) Alte atributii ale comitetului: 
a) asigura implementarea viziunii bisericii; 
b) stabileste, la propunerea pastorului (consiliului presbiterilor), strategia bisericii; 
c) convoaca adunarea generala si pregateste lucrarile acesteia; 
d) organizeaza departamente si stabileste proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate si altele asemenea; 
e) propune adunarii generale alegerea si/sau angajarea personalului duhovnicesc; 
f) hotaraste angajarea personalului administrativ si auxiliar; 
g) cu mandatul adunarii generale si la propunerea pastorului bisericii, poate decide angajarea pe durata determinata a altor slujitori duhovnicesti; 
h) aproba schema de functiuni a bisericii si decide in probleme de salarii si personal; 
i) evalueaza activitatea personalului ales sau angajat al bisericii; 
j) decide achizitionarea si instrainarea bunurilor mobile; 
k) aproba primirea de noi membri in biserica; 
l) aplica masurile statutare de disciplina, conform mandatului incredintat de adunarea generala; 
m) hotaraste asupra altor probleme de interes pentru biserica, precum si asupra celor care i-au fost delegate de adunarea generala. 
Art. 36. - (1) Pastorul bisericii sau consiliul pastorilor (presbiterilor), dupa caz, asigura carmuirea spirituala si hrana spirituala a bisericii. Astfel, pastorul bisericii sau consiliul pastorilor (presbiterilor): 
a) promoveaza viziunea si strategia bisericii; 
b) motiveaza si indruma biserica spre implinirea menirii si misiunii ei in lume; 
c) organizeaza activitatea spirituala a bisericii si a serviciilor divine; 
d) coordoneaza pastorirea si consilierea membrilor si apartinatorilor; 
e) asigura pregatirea si echiparea celorlalti slujitori ai bisericii; 
f) asigura indeplinirea actelor de cult; 
g) intreprinde alte actiuni necesare carmuirii eficiente a bisericii. 
(2) Pastorul bisericii sau consiliul presbiterilor raspunde in fata adunarii generale a bisericii de carmuirea, pastorirea si hranirea spirituala a acesteia. 
Art. 37. - (1) Biserica este reprezentata de pastorul bisericii sau de pastorul coordonator, dupa caz, impreuna cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajata prin semnatura pastorului bisericii sau a pastorului coordonator impreuna cu semnatura secretarului. Acestia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul presbiterilor dreptul de semnatura pentru anumite acte ori documente. 
(2) Biserica locala poate incredinta responsabilitatea organizarii si conducerii activitatii administrativ-financiare unui diacon administrativ ales in comitet cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti in adunarea generala. 
(3) In acest caz si in limitele mandatului dat de adunarea generala, biserica va fi reprezentata de diaconul administrativ impreuna cu secretarul bisericii in problemele administrativ-financiare. 
(4) Diaconul administrativ al bisericii, in situatia in care aceasta il alege, va duce la indeplinire hotararile comitetului de gestionare a patrimoniului bisericii si va veghea la respectarea prevederilor legale in domeniul administrativ-financiar. El are raspunderea gospodaririi, conservarii si evidentierii patrimoniului bisericii. 
(5) Secretarul bisericii intocmeste procesele-verbale ale adunarii generale si ale sedintelor de comitet, urmareste evidentierea corecta facuta in registrele de membri si apartinatori ai bisericii si raspunde de corespondenta, actele si documentele bisericii. 
(6) Actele, documentele, registrele, stampila, autorizatia si alte inscrisuri ale bisericii se pastreaza in conditii de siguranta la sediul bisericii. 
(7) Casierul pastreaza si gestioneaza banii si alte valori. El efectueaza platile in conformitate cu hotararile adunarii generale sau ale comitetului de conducere, cu semnatura pastorului (pastorului coordonator) ori a diaconului administrativ, dupa caz. Casierul poate fi ales in comitet sau poate indeplini aceasta slujba prin contract de voluntariat ori in calitate de angajat. 
Art. 38. - (1) Cenzorii reprezinta organul de control financiar al bisericii. Ei sunt alesi de adunarea generala in numar de 1-3, cu votul a cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept de vot prezenti in adunarea generala. 
(2) Cenzorii verifica respectarea hotararilor adunarii generale si a prevederilor legale in ceea ce priveste gestionarea patrimoniului bisericii. Cenzorii au obligatia sa intocmeasca si sa prezinte anual adunarii generale raportul de control financiar privind executia bugetara, in vederea descarcarii de gestiune.


SECTIUNEA a 6-a
Organizarea si carmuirea bisericii filiale

Art. 39. - (1) Biserica filiala isi desfasoara activitatea si functioneaza dupa modelul si principiile stabilite pentru biserica locala cu personalitate juridica. 
(2) Membrii bisericii filiale se bucura de aceleasi drepturi si obligatii precum membrii unei biserici cu personalitate juridica si le exercita in indeplinirea menirii bisericii filiale. 
(3) Biserica filiala este carmuita spiritual de slujitorul desemnat de biserica de care aceasta apartine, cu acordul membrilor bisericii filiale. 
(4) Bunurile destinate activitatii bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunitatii sau al Uniunii Baptiste. Biserica locala cu personalitate juridica va folosi bunurile banesti si materiale destinate bisericii filiale numai in acest scop. 
Art. 40. - (1) Cu acordul bisericii la care s-a afiliat, biserica filiala poate avea drept de administrare asupra bunurilor destinate activitatii ei, precum si cod fiscal si cont in banca. 
(2) In cazul bisericilor filiale care au drept de administrare, cod fiscal si cont in banca, administrarea fondurilor financiare si a bunurilor se face cu acordul si sub coordonarea si controlul bisericii de care filiala apartine. 
(3) Administrarea fondurilor financiare si a bunurilor se face de catre o comisie formata din delegatul bisericii la care s-a afiliat, impreuna cu 2 membri apartinand bisericii filiale. 
(4) Activitatea financiar-contabila este supusa controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care apartine biserica filiala. 
Art. 41. - (1) Membrii bisericii filiale se pot intruni in adunare administrativa o data pe an, pentru evaluarea lucrarii si pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce. 
(2) Convocarea adunarii administrative se face de catre slujitorul bisericii filiale si va fi adusa la cunostinta comitetului bisericii de care apartine. Acesta poate desemna unul sau 2 delegati care vor avea drept de vot consultativ. 
(3) Adunarea administrativa va fi condusa de slujitorul bisericii filiale si va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrarii filialei si pentru administrarea bunurilor si fondurilor financiare destinate bisericii filiale, in limitele mandatului primit de la biserica de care apartin. 
(4) Procesul-verbal al adunarii administrative va fi intocmit in doua exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat intalnirea, iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care apartine. 
(5) In situatia in care membrii bisericii filiale care se autoadministreaza nu doresc sa participe la adunarea generala a bisericii de care apartin, vor instiinta biserica in timp util. In aceasta situatie, membrii bisericii filiale nu vor fi luati in considerare la stabilirea numarului de membri necesar pentru tinerea adunarii generale a bisericii de care apartin.


SECTIUNEA a 7-a
Alte dispozitii

Art. 42. - (1) Biserica poate angaja slujitori duhovnicesti, personal administrativ, tehnico-economic si de alta specialitate, dupa nevoi, dintre credinciosii baptisti, cu respectarea prevederilor statutare. 
(2) Excluderea din biserica determina incetarea calitatii de angajat al bisericii. 
Art. 43. - (1) Biserica stabileste prin adunarea generala sau prin comitet, dupa caz, sustinerea financiara a proiectelor de misiune in tara si in strainatate, a misionarilor trimisi de aceasta, precum si sponsorizarea altor misionari. 
(2) Biserica va sustine financiar comunitatea teritoriala, Conventia Baptista Maghiara, dupa caz, si Uniunea Baptista, conform hotararilor organelor statutare competente ale acestora. 
(3) Biserica va sustine misiunea din cadrul cultului baptist si scolile teologice, potrivit hotararilor organelor de conducere ale bisericii. 
(4) Donatiile facute bisericii cu destinatie certa si colectele speciale anuntate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite in alt scop. 
Art. 44. - (1) Biserica poate acorda asistenta spiritual-religioasa persoanelor aflate in spitale, aziluri, armata, inchisori, orfelinate si altele si poate acorda ajutor financiar si material persoanelor aflate in nevoi. 
(2) Biserica asigura educatia religioasa a copiilor credinciosilor baptisti, membri sau apartinatori, a copiilor aflati in plasament in familii baptiste, precum si a celor ce solicita educatie religioasa din partea bisericii baptiste. 
(3) In situatia in care conducerea unei scoli la care studiaza copii apartinand bisericilor baptiste nu poate asigura profesori de religie apartinand Cultului Crestin Baptist, acestia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii baptiste careia ii apartin. 
(4) Biserica poate infiinta, organiza si intretine, singura sau in colaborare cu alte biserici si organizatii crestine: gradinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrani, case de odihna, unitati de asistenta medicala si de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare in masa si altele, in conditiile legii. 
(5) Cu acordul adunarii generale se pot infiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridica distincta, in vederea desfasurarii activitatilor prevazute la alin. (4). 
Art. 45. - (1) Doua sau mai multe biserici pot constitui impreuna un cerc pastoral, fara a avea personalitate juridica. Cercul pastoral exprima unitatea de viziune a bisericilor componente si contribuie la: dezvoltarea spirituala a acestora, pregatirea si instruirea slujitorilor duhovnicesti, realizarea proiectelor de misiune, precum si a altor obiective stabilite de catre aceste biserici. 
(2) Cercul pastoral este coordonat de un consiliu format din pastorii si delegatii desemnati de comitetele bisericilor componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un pastor coordonator. 
(3) Consiliul de coordonare al cercului pastoral vegheaza asupra starii spirituale si a invataturii doctrinare si indruma bisericile in realizarea viziunii misionare. 
(4) Consiliul de coordonare al cercului pastoral are autoritate spirituala in solutionarea eventualelor situatii de criza ce pot aparea in oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral. 
Art. 46. - (1) Biserica poate avea si dobandi in proprietate sau in administrare bunuri mobile si imobile asupra carora poate dispune in mod liber si autonom. 
(2) Biserica este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si banesti aflate in patrimoniul sau si dobandite sau obtinute prin orice moduri ori mijloace licite. 
(3) Patrimoniul bisericii este distinct si autonom de patrimoniul individual al fiecarui membru al bisericii si se realizeaza prin: contributii, donatii, sponsorizari, legate, liberalitati de orice fel de bunuri mobile si imobile, de valori materiale si/sau banesti din partea persoanelor fizice si/sau juridice, din tara si din strainatate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite. 
(4) Valorile materiale si banesti, bunurile mobile si imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contributii, donatii, succesiuni si altele -, intrate in patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicarilor ulterioare, acestea ramanand in patrimoniul exclusiv cultic. 
Art. 47. - (1) Bunurile sacre ale bisericii sunt: lacasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile si bunurile mobile destinate activitatilor si practicilor de cult si institutiilor cultice de invatamant, cimitirele confesionale. 
(2) Bunurile sacre ale bisericii se afla sub protectia Legii nr. 489/2006, in sensul ca sunt imprescriptibile si insesizabile. 
(3) Instrainarea lor poate avea loc numai cu acordul adunarii generale, stabilit cu trei patrimi din numarul membrilor bisericii locale. Lacasurile de cult considerate de Cultul Crestin Baptist din Romania ca fiind de valoare istorica nu pot fi demolate sau instrainate fara acordul Consiliului Uniunii Baptiste. 
Art. 48. - (1) O biserica baptista inceteaza a fiinta fie din proprie initiativa, prin hotararea adunarii generale luata cu noua zecimi din numarul total al membrilor, fie in urma hotararii Conferintei nationale a Cultului Crestin Baptist din Romania de retragere a autorizatiei de functionare, in conditiile prezentului statut. 
(2) Biserica filiala se poate transforma in biserica cu personalitate juridica, potrivit procedurii stabilite in prezentul statut pentru biserica persoana juridica. 
(3) Desfiintarea bisericii filiala poate fi hotarata fie de catre grupul de credinciosi care o compun, cu votul a cel putin noua zecimi din numarul membrilor, fie in urma hotararii Conferintei nationale a Cultului Crestin Baptist din Romania de retragere a autorizatiei de functionare, in conditiile prezentului statut. 
(4) In caz de desfiintare a bisericii, patrimoniul acesteia trece in proprietatea altei biserici, potrivit hotararii adunarii generale, sau in patrimoniul comunitatii de care a apartinut ori al Conventiei Baptiste Maghiare, dupa caz. 
(5) In situatia in care membrii unei biserici parasesc Cultul Crestin Baptist, patrimoniul bisericii ramane in proprietatea acesteia sau a comunitatii bisericilor baptiste de care aceasta a apartinut ori a Conventiei Baptiste Maghiare din Romania, dupa caz.

CAPITOLUL III
Comunitatea bisericilor baptiste


SECTIUNEA 1
Constituire, organizare si functionare

Art. 49. - (1) Comunitatea bisericilor baptiste (comunitatea baptista) reprezinta asocierea unui numar minim de 50 de biserici baptiste cu personalitate juridica. 
(2) Comunitatea bisericilor baptiste este organul zonal de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competenta, de coordonare spiritual-administrativa a activitatilor comune ale acestora, de sustinere a activitatilor bisericilor, la solicitarea acestora. 
(3) Comunitatea bisericilor baptiste se poate organiza pe raza unui judet, a mai multor judete sau pe raza municipiului Bucuresti. Delimitarea teritoriala a unei comunitati va fi stabilita cu acordul Consiliului Uniunii Baptiste. 
(4) Fiecare comunitate a bisericilor baptiste trebuie sa faca parte din Uniunea Baptista. Comunitatile existente la data adoptarii prezentului statut raman in functiune. 
(5) Sediul si denumirea comunitatii vor fi stabilite de adunarea generala a acesteia. 
Art. 50. - (1) Comunitatea bisericilor se constituie prin hotararea delegatilor bisericilor din zona respectiva, cu respectarea prevederilor prezentului statut. 
(2) Convocarea adunarii generale de constituire a comunitatii se face de un comitet de initiativa, format din cel putin o treime din numarul pastorilor bisericilor respective, si va fi comunicata in scris tuturor bisericilor din zona respectiva, cu cel putin 60 de zile inainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora si locul intrunirii. 
(3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotari in cadrul adunarilor generale oportunitatea infiintarii comunitatii, situatie in care vor desemna delegatii la aceasta adunare generala, in proportie de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat. 
(4) Adunarea generala constitutiva va fi formata din delegatii a cel putin trei patrimi din numarul bisericilor din zona respectiva si va fi prezidata de un birou de zi, care este compus din: presedinte de zi, secretar de zi si 3 numaratori de voturi. Hotararea de constituire se ia cu votul a trei patrimi din numarul total al delegatilor prezenti. 
(5) Actul de constituire, intocmit in doua exemplare, va purta semnatura fiecarui delegat si va mentiona vointa colectiva de constituire, denumirea si sediul comunitatii, precum si membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire impreuna cu actele doveditoare privind sediul comunitatii si patrimoniul initial vor fi trimise Uniunii Baptiste in vederea autorizarii. 
(6) In situatia in care comunitatea cuprinde biserici din mai multe judete, autorizarea va avea loc dupa aprobarea delimitarii teritoriale de catre Consiliul Uniunii, in prima sedinta a acestuia. 
(7) Uniunea Baptista va inregistra comunitatea nou-infiintata in Registrul persoanelor juridice al cultului si va elibera autorizatia de functionare a comunitatii. 
(8) Comunitatea bisericilor astfel constituita este persoana juridica, cu drepturile si obligatiile ce deriva din aceasta calitate. 
Art. 51. - Comunitatea bisericilor baptiste are urmatoarele atributii: 
a) sustinerea si apararea intereselor bisericilor baptiste care fac parte din comunitatea respectiva; 
b) sprijinirea propovaduirii Evangheliei si a activitatii misionare, precum si incurajarea darniciei crestine; 
c) pastrarea nealterata a invataturilor biblice cuprinse in Marturisirea de credinta baptista a cultului; 
d) asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovnicesti ai acestora; 
e) asistarea bisericii locale in rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci cand biserica respectiva se afla in situatie de criza; 
f) efectuarea, la cererea bisericilor, a operatiunilor privind problemele de personal si de plata a salariilor din fondurile bisericilor, in conformitate cu hotararile organelor de conducere ale acestora; 
g) sprijinirea bisericilor in activitatea de asistenta spiritual-religioasa in spitale, aziluri, armata, inchisori, orfelinate si altele, precum si in asigurarea educatiei religioase a copiilor credinciosilor baptisti in scoli; 
h) exercitarea activitatii de indrumare a bisericilor in probleme financiar-contabile, juridice si altele; 
i) administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atributiilor prevazute la lit. a)-h) si j); 
j) desfasurarea altor activitati menite sa contribuie la indeplinirea rolului comunitatii bisericilor.


SECTIUNEA a 2-a
Organele de conducere si control ale comunitatii

Art. 52. - Organele de conducere ale comunitatii bisericilor sunt adunarea generala si comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezinta organul de control financiar al comunitatii bisericilor baptiste. 
Art. 53. - (1) Adunarea generala a comunitatii se tine o data pe an si ori de cate ori este nevoie. Adunarea generala se convoaca de presedinte, in baza hotararii comitetului de conducere sau la cererea scrisa si motivata a cel putin o treime din numarul total al delegatilor bisericilor. 
(2) Convocarea adunarii generale se va face in scris, cu cel putin 21 de zile inainte, si va cuprinde scopul, data, ora si locul, precum si mentiunea ca, daca la termenul indicat nu se vor intruni cel putin jumatate plus unu din numarul delegatilor, adunarea generala se va tine peste o ora, in acelasi loc, fara nicio alta convocare, si se vor lua hotarari valabile indiferent de numarul de delegati. 
(3) Adunarea generala este prezidata de presedintele comunitatii, asistat de secretar. In cazul in care membrii prezenti o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generala si compus din: presedinte de zi, secretar de zi si cel putin 3 numaratori de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generala semneaza procesul-verbal al acesteia. 
(4) Hotararile se iau cu cel putin jumatate plus unu din numarul voturilor delegatilor prezenti; in caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza. La adunarile generale ale comunitatii pot participa cu vot consultativ 1-3 delegati ai Uniunii Baptiste. 
Art. 54. - (1) Adunarea generala a comunitatii alege dintre delegatii bisericilor comitetul de conducere si cenzorii, pentru o perioada de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generala inainte de expirarea mandatului, daca s-a facut vinovat de cadere in pacat, de abateri grave de la Marturisirea de credinta a cultului sau de neindeplinirea indatoririlor ce ii revin. 
(2) In locul unui membru revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmand ca prima adunare generala sa ratifice cooptarea sau sa aleaga alta persoana. 
(3) Adunarea generala desemneaza reprezentantii comunitatii in Consiliul Uniunii, in proportie de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numarul membrilor care depaseste multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, daca numarul membrilor este mai mare de 1.500. Comunitatile cu un numar mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generala face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste. 
Art. 55. - (1) Adunarea generala analizeaza si evalueaza situatia generala a bisericilor de pe raza ei de competenta, hotaraste asupra tuturor problemelor majore ale comunitatii si poate delega o parte din atributii comitetului de conducere. 
(2) Sunt de competenta exclusiva a adunarii generale urmatoarele atributii: 
a) alegerea comitetului de conducere si a comisiei de cenzori; 
b) desemnarea reprezentantilor comunitatii in Consiliul Uniunii Baptiste si stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste; 
c) aprobarea bugetului si descarcarea de gestiune; 
d) stabilirea contributiei bisericilor pentru comunitate; 
e) angajarea si revocarea slujitorilor duhovnicesti ai comunitatii; 
f) achizitionarea si instrainarea bunurilor imobile; 
g) angajarea de imprumuturi; 
h) stabilirea localitatii in care comunitatea bisericilor isi are sediul; 
i) propunerea de retragere a autorizatiei de functionare a bisericii locale care s-a abatut grav de la Marturisirea de credinta a cultului sau a carei marturie ca biserica a fost compromisa deosebit de grav; 
j) desfiintarea comunitatii bisericilor baptiste. 
Art. 56. - (1) Comitetul de conducere al comunitatii are urmatoarea componenta: un presedinte, 1-3 vicepresedinti, un secretar si 3-11 membri. Presedintele si secretarul comunitatii pot fi alesi pentru cel mult doua mandate consecutive. 
(2) Comitetul de conducere se convoaca de presedinte sau de delegatul acestuia ori la initiativa unei treimi din numarul membrilor comitetului. Pentru a lua hotarari valabile, trebuie sa participe la sedinta cel putin doua treimi din numarul total al membrilor. Sedintele comitetului sunt prezidate de catre presedintele sau vicepresedintele delegat de acesta. Hotararile se iau cu cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti. In caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza. 
Art. 57. - (1) Comitetul comunitatii conduce activitatea comunitatii intre adunarile generale. 
(2) Comitetul comunitatii indeplineste urmatoarele atributii: 
a) stabileste ordinea de zi si pregateste lucrarile adunarii generale; 
b) duce la indeplinire hotararile adunarii generale si rezolva sarcinile ce i-au fost incredintate de aceasta; 
c) aproba structura de personal a comunitatii; 
d) hotaraste angajarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului administrativ si de specialitate al comunitatii; 
e) decide in probleme de salarizare si in alte probleme de personal al comunitatii; 
f) verifica si avizeaza indeplinirea conditiilor legale si doctrinare necesare autorizarii bisericilor; 
g) analizeaza abaterile de la Marturisirea de credinta a cultului ale slujitorilor duhovnicesti ordinati si se pronunta asupra pierderii calitatii de slujitor ordinat; 
h) decide achizitionarea si instrainarea bunurilor mobile si a mijloacelor fixe; 
i) indeplineste orice alte atributii incredintate de adunarea generala. 
Art. 58. - (1) Presedintele reprezinta comunitatea bisericilor in relatiile cu autoritatile statului si cu tertii. El organizeaza si conduce activitatea curenta a comunitatii. 
(2) Vicepresedintii indeplinesc atributiile hotarate de adunarea generala a comunitatii sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepresedintii pot coordona cercurile misionare sau departamentele infiintate in cadrul comunitatii. 
(3) Secretarul are raspunderea transmiterii la termen a corespondentei si a actelor catre Uniunea Baptista, biserici si terti. El raspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitate de catre Uniunea Baptista sau de catre Casa de Pensii si Ajutoare a Cultului catre biserici sau catre angajatii acestora. 
(4) Secretarul intocmeste procesele-verbale ale adunarii generale si ale sedintelor de comitet. Secretarul comunitatii raspunde de evidenta si pastrarea actelor comunitatii. De asemenea, acesta indeplineste atributiile ce i-au fost delegate de catre presedinte referitoare la conducerea operativa a comunitatii. 
(5) Comunitatea bisericilor este valabil angajata prin semnatura presedintelui sau a vicepresedintelui delegat de acesta, impreuna cu semnatura secretarului sau a unui membru din comitet delegat in acest scop. 
(6) Reprezentarea comunitatii in justitie sau fata de terti se face de presedinte, care poate delega aceasta atributie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist. 
Art. 59. - Cenzorii comunitatii teritoriale, in numar de 3, sunt alesi de adunarea generala pentru o perioada de 4 ani. Ei au atributia de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a intocmi raportul de control financiar si de a-l prezenta adunarii generale anuale, in vederea descarcarii de gestiune.


SECTIUNEA a 3-a
Alte dispozitii

Art. 60. - (1) In cadrul comunitatii bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fara personalitate juridica. Acestea pot indeplini atributiile cu caracter spiritual ale comunitatii. 
(2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovnicesti, alesi de liderii spirituali ai bisericilor care il compun. Consiliul poate fi condus de un vicepresedinte al comunitatii desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial. 
Art. 61. - (1) In cadrul comunitatii pot functiona, cu acordul si sub autoritatea comitetului comunitatii, departamente de copii, tineret, femei si altele asemenea. 
(2) Comunitatea bisericilor poate infiinta, organiza si intretine, singura sau in colaborare cu alte organizatii crestine, gradinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrani, case de odihna, unitati de asistenta medicala si de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare in masa si altele, in conditiile legii. 
(3) Cu acordul adunarii generale, se pot infiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridica distincta, in vederea desfasurarii activitatilor prevazute la alin. (2). 
Art. 62. - (1) Comunitatea bisericilor poate dobandi, prin orice mijloace sau moduri licite, si poate detine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile si imobile in vederea indeplinirii misiunii si obiectivelor sale sau pentru a le atribui in folosinta bisericilor si bisericilor-filiale. 
(2) Comunitatea bisericilor este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si banesti aflate in patrimoniul sau si poate dispune de acestea liber si autonom, in conditiile legii si ale prezentului statut. 
(3) Comunitatea bisericilor se intretine financiar din contributia bisericilor, stabilita de adunarea generala a comunitatii, precum si din donatii, sponsorizari, legate, liberalitati de orice fel de bunuri mobile si imobile, de valori materiale si/sau banesti din partea persoanelor fizice si/sau juridice, din tara si din strainatate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite. 
Art. 63. - (1) Sunt bunuri sacre: lacasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile si bunurile mobile destinate activitatilor si practicilor de cult, cimitirele confesionale, aflate in proprietatea comunitatii bisericilor si atribuite in folosinta unor biserici. 
(2) Bunurile sacre ale comunitatii bisericilor se afla sub protectia Legii nr. 489/2006, in sensul ca sunt imprescriptibile si insesizabile. Instrainarea lor poate avea loc numai cu acordul adunarii generale, stabilit cu trei patrimi din numarul delegatilor prezenti in adunarea generala a comunitatii. 
Art. 64. - (1) Desfiintarea comunitatii bisericilor se poate face de catre adunarea generala intrunind delegatii a cel putin trei patrimi din numarul bisericilor baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile inainte, prin adresa oficiala trimisa bisericilor apartinatoare, si va cuprinde data, ora, locul si scopul convocarii. Hotararea de desfiintare trebuie sa intruneasca votul a cel putin trei patrimi din numarul delegatilor prezenti. 
(2) In cazul desfiintarii comunitatii, patrimoniul acesteia, cu activul si pasivul sau, va trece in proprietatea Uniunii Baptiste, a unei alte comunitati sau a unei biserici baptiste, in functie de hotararea luata in acest sens de adunarea generala care a hotarat desfiintarea.

CAPITOLUL IV
Conventia Bisericilor Baptiste Maghiare

Art. 65. - (1) Conventia Bisericilor Baptiste Maghiare din Romania se organizeaza si functioneaza in cadrul Cultului Crestin Baptist din Romania potrivit prezentului statut si este formata din toate bisericile baptiste maghiare din Romania. Denumirea prescurtata este Conventia Baptista Maghiara. 
(2) Conventia Baptista Maghiara din Romania poate pastra in nume propriu legaturi fratesti si de colaborare cu organizatiile baptiste de peste hotare si poate intra in aliante cu biserici evanghelice din tara si de peste hotare. 
(3) Conventia Baptista Maghiara poate stabili norme proprii de organizare si functionare, cu respectarea statutului si a Marturisirii de credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania. 
Art. 66. - (1) Conventia Baptista Maghiara este organul de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din Romania in fata organelor locale si zonale ale statului. Ea asigura coordonarea spiritual-administrativa a bisericilor crestine baptiste maghiare din intreaga tara. 
(2) Numarul reprezentantilor Conventiei in Consiliul Uniunii se stabileste conform prevederilor art. 54 din prezentul statut. 
(3) Reprezentarea intereselor bisericilor crestine baptiste maghiare in fata organelor centrale ale statului se face de catre Uniunea Bisericilor Baptiste din Romania impreuna cu delegatul Conventiei. 
Art. 67. - Atributiile Conventiei Baptiste Maghiare sunt: 
a) organizarea si coordonarea activitatilor spirituale, educativ-religioase si de caritate in interesul bisericilor din cadrul Conventiei; 
b) supravegherea respectarii invataturii cuprinse in Marturisirea de credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania; 
c) sustinerea si apararea intereselor bisericilor care fac parte din Conventie; 
d) sprijinirea propovaduirii Evangheliei si a activitatii misionare, precum si incurajarea darniciei crestine; 
e) asistarea bisericilor in activitatea de ordinare a slujitorilor duhovnicesti ai acestora; 
f) rezolvarea problemelor de litigiu si disciplina bisericeasca in situatii de criza; 
g) efectuarea, la cererea bisericilor, a operatiunilor privind problemele de personal si de plata a salariilor din fondurile bisericilor, in conformitate cu hotararile organelor de conducere ale acestora; 
h) exercitarea activitatii de indrumare si control de legalitate in probleme financiar-contabile si juridice ale bisericilor; 
i) sprijinirea bisericilor in activitatea de asistenta si reprezentare spiritual-religioasa in spitale, aziluri, armata, inchisori, orfelinate si altele, precum si in activitatea acestora privind educatia religioasa in scoli a copiilor credinciosilor baptisti; 
j) administrarea fondurilor necesare pentru atingerea scopurilor Conventiei; 
k) desfasurarea altor activitati menite sa contribuie la indeplinirea rolului Conventiei. 
Art. 68. - (1) Organele de conducere ale Conventiei sunt: Congresul Conventiei, Consiliul Conventiei si Comitetul executiv. 
(2) Organul de control financiar al Conventiei este format din 3 cenzori. 
Art. 69. - (1) Congresul Conventiei este organul de indrumare si control al Conventiei Bisericilor Crestine Baptiste Maghiare. El este format din delegatii bisericilor crestine baptiste maghiare. 
(2) Congresul Conventiei cu caracter electiv se convoaca din 4 in 4 ani, iar congresele de lucru se convoaca o data pe an si ori de cate ori este nevoie. 
(3) Convocarea Congresului Conventiei se face de catre presedintele si secretarul general ai Conventiei, pe baza hotararii Consiliului Conventiei sau la cererea unei treimi din numarul delegatilor la Congres. Convocarea catre biserici se face in scris, cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii Congresului, si va cuprinde locul, data si ordinea de zi a acestuia. 
(4) Congresul este valabil intrunit cu jumatate plus unu din numarul delegatilor bisericilor. In situatia in care nu se intruneste numarul statutar, Congresul Conventiei se va tine peste doua ore, fara nicio alta convocare. 
(5) Congresul este condus de presedintele Conventiei, asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului. Congresul va alege cel putin 3 numaratori de voturi. 
(6) Hotararile Congresului se vor lua cu majoritatea simpla a celor prezenti. Hotararile Congresului Conventiei sunt obligatorii pentru toate partile componente si organizatiile apartinatoare ale Conventiei. Procesul-verbal va fi intocmit de secretarul general sau de un secretar de zi si va purta semnatura presedintelui de zi si a secretarului de zi. 
Art. 70. - Congresul electiv isi desfasoara lucrarile in plen si are urmatoarele atributii: 
a) aproba membrii Consiliului Conventiei, alege Comitetul executiv al Conventiei si cenzorii; 
b) stabileste strategia si obiectivele majore ale Conventiei pentru urmatoarea perioada de 4 ani; 
c) modifica prevederile cuprinse in prezentul capitol, cu votul a trei patrimi din numarul celor prezenti; 
d) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Conventiei, pe baza raportului cenzorilor; 
e) aproba bugetul Conventiei pentru anul in curs si stabileste contributia anuala a membrilor; 
f) hotaraste asupra oricaror alte probleme ale Conventiei. 
Art. 71. - (1) Congresul de lucru coordoneaza activitatea Conventiei intre congresele elective si are urmatoarele atributii: 
a) analizeaza si evalueaza anual situatia generala a bisericilor si activitatea Conventiei si asigura ducerea la indeplinire a hotararilor Congresului electiv; 
b) analizeaza si indruma, intre congresele elective, activitatea scolilor si institutiilor de invatamant teologic ale Conventiei, a sectiunilor de studiu biblic, muzica, istorie baptista, a departamentelor pentru familii, femei, tineret si copii si altele asemenea; 
c) aproba proiectele propuse de Consiliul Conventiei pentru anul urmator; 
d) hotaraste incheierea de parteneriate intre Conventia Baptista Maghiara si organizatii crestine din tara si din strainatate; 
e) aproba descarcarea anuala de gestiune a Consiliului si a Comitetului executiv ale Conventiei; 
f) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Conventiei pentru anul urmator; 
g) stabileste contributia anuala a membrilor bisericilor; 
h) aproba modificarea si completarea prevederilor sectiunii referitoare la Conventie din prezentul statut, cu votul a trei patrimi din numarul delegatilor prezenti; 
i) stabileste sediul Conventiei; 
j) aproba membrii Consiliului Conventiei si ai Comitetului executiv in locul celor demisi, retrasi sau decedati. 
(2) La congresele Conventiei pot participa 1-3 delegati ai Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste din Romania. 
Art. 72. - Consiliul Conventiei este ales pe o durata de 4 ani si este format din 15 membri. Consiliul Conventiei este convocat de presedinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisa a unei treimi din numarul membrilor. Acesta se intruneste de doua ori pe an si ori de cate ori este nevoie si este prezidat de presedinte, asistat de secretarul general. Pentru a putea lua hotarari valabile este necesara prezenta a doua treimi din numarul membrilor. Hotararile se iau cu votul a jumatate plus unu din numarul celor prezenti. In caz de paritate, decide votul presedintelui. 
Art. 73. - Consiliul Conventiei are urmatoarele atributii: 
a) conduce, intre congrese, activitatea Conventiei si duce la indeplinire hotararile acestora; 
b) convoaca, stabileste ordinea de zi si pregateste lucrarile congreselor Conventiei; 
c) indruma si controleaza activitatea Comitetului executiv al Conventiei; 
d) desemneaza reprezentantii Conventiei in Consiliul Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste, precum si reprezentantul acesteia in Comitetul de conducere al Casei de Pensii si Ajutoare a Cultului; 
e) ia decizii cu privire la publicatiile Conventiei si la orientarea tematica a acestora; 
f) decide infiintarea, in conditiile legii, a Institutului Teologic Baptist Maghiar si a altor institutii de invatamant, in cadrul Conventiei; 
g) analizeaza periodic, indruma si controleaza activitatea spiritual-doctrinara a institutiilor de invatamant din cadrul Conventiei; 
h) isi da acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoasterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul institutiilor de invatamant ale Conventiei; 
i) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat in conditiile prevazute la lit. h), in caz de abatere grava de la Marturisirea de credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania a cadrelor didactice respective; 
j) analizeaza abaterile de la Marturisirea de credinta a cultului ale slujitorilor duhovnicesti ordinati si se pronunta asupra pierderii calitatii de slujitor ordinat; 
k) propune Conferintei Nationale a Uniunii Baptiste retragerea autorizatiei de functionare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Marturisirea de credinta a cultului sau a caror marturie a fost compromisa foarte grav; 
l) stabileste structura de personal a Conventiei si face propuneri pentru sistemul de salarizare in cadrul cultului; 
m) avizeaza proiectul de buget intocmit de Comitetul executiv si il supune aprobarii Congresului; 
n) decide achizitionarea si instrainarea de bunuri imobile, precum si a acelor bunuri mobile si mijloace fixe ce nu sunt date in competenta Comitetului executiv al Conventiei; 
o) decide contractarea de imprumuturi; 
p) aproba in functie conducatorii departamentelor de teologie, misiune, muzica, istorie baptista, copii, tineret, femei, familie, alesi de aceste departamente; 
q) desemneaza directorii taberelor de tineret; 
r) hotaraste asupra oricaror altor probleme de interes major in cadrul Conventiei. 
Art. 74. - (1) Comitetul executiv al Conventiei este organul de conducere al Conventiei intre sesiunile Consiliului Conventiei si este format din: presedinte, 4 vicepresedinti, secretar general si secretar general adjunct. 
(2) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial si ori de cate ori este nevoie de presedinte sau vicepresedintele delegat de acesta, cu cel putin 7 zile inainte de data tinerii sedintei. Hotararile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simpla, in prezenta a cel putin 5 dintre membrii acestuia. 
Art. 75. - Atributiile Comitetului executiv sunt urmatoarele: 
a) conduce Conventia intre sesiunile Consiliului acesteia; 
b) convoaca, stabileste ordinea de zi si pregateste sedintele Consiliului Conventiei; 
c) hotaraste angajarea si salarizarea angajatilor Conventiei; 
d) decide asupra achizitionarii si instrainarii de bunuri mobile si mijloace fixe ce intra in competenta sa; 
e) intocmeste proiectul de buget al Conventiei si il prezinta spre avizare Consiliului Conventiei;
f) elibereaza adeverinte pentru organizatiile si persoanele care functioneaza in cadrul Conventiei; 
g) indeplineste orice alte atributii date in competenta sa de catre Consiliul Conventiei. 
Art. 76. - (1) Conventia Baptista Maghiara este valabil angajata prin semnatura presedintelui sau a vicepresedintelui desemnat de acesta, impreuna cu cea a secretarului general sau a secretarului general adjunct. 
(2) Reprezentarea Conventiei in justitie sau fata de terti se face de presedinte, care poate delega aceasta atributie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist. 
Art. 77. - (1) Presedintele poate fi ales pentru cel mult doua mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de cate ori este nevoie. Presedintele Conventiei reprezinta Conventia in fata autoritatilor locale si zonale ale statului, conduce operativ Conventia, putand delega o parte din atributiile sale secretarului general. 
(2) Secretarul general reprezinta Conventia in Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste si fata de Federatia Baptista Europeana (E.B.F.) si Alianta Baptista Mondiala (B.W.A.). 
(3) Secretarul general raspunde de desfasurarea fluxului corespondentei, de evidenta si pastrarea actelor Conventiei, de orice alte evidente necesare activitatii Conventiei, precum si de intocmirea corecta a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Conventiei si ale congreselor acesteia. El are raspunderea transmiterii la termen a corespondentei si actelor catre Uniune, biserici si terti. De asemenea, el indeplineste atributiile referitoare la conducerea operativa a Conventiei ce i-au fost delegate de catre presedinte. 
(4) Vicepresedintii Conventiei coordoneaza domeniile de activitate stabilite de Congresul Conventiei, iar secretarul general adjunct indeplineste atributiile incredintate de Consiliul Conventiei. 
Art. 78. - Cenzorii Conventiei, in numar de 3, sunt alesi de Congresul Conventiei pentru o perioada de 4 ani. Ei au atributia de a controla gestiunea Comitetului executiv si a Consiliului Conventiei, de a intocmi raportul de control financiar si de a-l prezenta Congresului Conventiei, in vederea descarcarii de gestiune. 
Art. 79. - (1) In cadrul Conventiei Baptiste Maghiare din Romania se pot infiinta, cu acordul Congresului Conventiei, comunitati teritoriale cu personalitate juridica. Pentru infiintarea unei comunitati teritoriale este nevoie de asocierea unui numar minim de 15 biserici baptiste maghiare cu personalitate juridica. 
(2) Constituirea comunitatii bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunitatii bisericilor baptiste romane, cu urmatoarele amendamente: actul de constituire se va intocmi in 3 exemplare, din care unul ramane la Conventia Baptista Maghiara, care va inainta dosarul impreuna cu avizul sau Uniunii Baptiste in vederea autorizarii. 
(3) Comunitatile bisericilor baptiste maghiare se vor organiza si vor functiona potrivit prevederilor referitoare la comunitatile baptiste romane, cu delegarile de competenta stabilite prin norme interne aprobate de Congresul Conventiei. 
(4) Fiecare comunitate baptista maghiara trebuie sa faca parte din Conventia Baptista Maghiara din Romania. Adunarea generala a comunitatii bisericilor baptiste maghiare alege reprezentantii sai in Consiliul Conventiei. 
Art. 80. - (1) In Conventia Baptista Maghiara pot functiona cercuri misionare, fara personalitate juridica, care pot indeplini atributiile cu caracter spiritual ale comunitatii. Cercul misionar este coordonat de un comitet format din pastori si misionari alesi de delegatii bisericilor care il compun. 
(2) Conventia poate avea departamente fara personalitate juridica pentru: teologie, misiune, muzica, istorie baptista, copii, tineret, femei, familie si altele asemenea. 
(3) Activitatile de secretariat, administrative, de arhiva, protocol sau de alta natura se organizeaza in functie de nevoi si dupa posibilitatile financiare ale Conventiei Bisericilor Crestine Baptiste Maghiare. 
Art. 81. - (1) Conventia Baptista Maghiara poate infiinta sub autoritatea sa, in conditiile legii, Institutul Teologic Baptist Maghiar, cu personalitate juridica distincta. Bisericile baptiste maghiare din Romania vor sprijini financiar, material si spiritual aceasta institutie. 
(2) Conventia poate infiinta, organiza si intretine, singura sau in colaborare cu alte organizatii crestine, gradinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrani, case de odihna, unitati de asistenta medicala si de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare in masa si altele asemenea, in conditiile legii. 
(3) Cu avizul Conventiei se pot infiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridica distincta, in vederea desfasurarii activitatilor prevazute la alin. (2). 
Art. 82. - (1) Conventia se intretine financiar din contributia bisericilor, stabilita de Congresul Conventiei, precum si din donatii, sponsorizari, subscriptii, legate, liberalitati de orice fel de valori materiale sau banesti, de la persoane fizice si juridice din tara si din strainatate, precum si prin orice alte moduri sau mijloace licite. 
(2) Conventia este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si banesti aflate in patrimoniul sau si poate dispune de acestea liber si autonom, in conditiile legii si ale prezentului statut. 
(3) Conventia poate dobandi, prin orice mijloace sau moduri licite, si poate detine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile si imobile in vederea indeplinirii obiectivelor sale ori pentru a le atribui in folosinta bisericilor. 
Art. 83. - (1) Bunurile sacre ale Conventiei si ale comunitatilor din cadrul acesteia sunt urmatoarele: lacasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile si bunurile destinate activitatilor si practicilor de cult, spatiile de invatamant cu terenurile aferente si cimitirele confesionale, aflate in proprietatea Conventiei Baptiste Maghiare si destinate activitatii acesteia sau a entitatilor din cadrul Conventiei. 
(2) Bunurile sacre se afla sub protectia Legii nr. 489/2006, in sensul ca sunt imprescriptibile si insesizabile. Instrainarea lor poate avea loc numai cu aprobarea Congresului Conventiei sau a adunarii generale a comunitatii, dupa caz, decisa cu votul a trei patrimi din numarul delegatilor prezenti. 
Art. 84. - Conventia contribuie financiar la sustinerea Uniunii Bisericilor Crestine Baptiste cu o suma proportionala cu numarul de membri ai bisericilor crestine baptiste maghiare. Contributia va fi stabilita anual de Congresul Conventiei, la propunerea Consiliului Uniunii. 
Art. 85. - Dispozitiile referitoare la biserica locala din prezentul statut se aplica in mod corespunzator si bisericilor baptiste maghiare din Romania.

CAPITOLUL V
Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania


SECTIUNEA 1
Organizare si functionare

Art. 86. - (1) Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania (Uniunea Baptista) este organul national de reprezentare a Cultului Crestin Baptist din Romania. Uniunea Baptista are scopul de a exprima unitatea spirituala si doctrinara a credinciosilor baptisti din Romania si de a reprezenta interesele generale ale bisericilor baptiste si ale celorlalte parti componente ale Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(2) Bisericile baptiste, comunitatile bisericilor baptiste si Conventia Baptista Maghiara din Romania au obligatia sa trimita Uniunii Baptiste rapoarte si orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(3) Sediul Uniunii Baptiste se afla in Bucuresti si reprezinta sediul central al Cultului Crestin Baptist din Romania. 
Art. 87. - (1) In cadrul Uniunii Baptiste functioneaza: Comisia pastorala, Comisia de educatie biblica si Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de cate un vicepresedinte al Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(2) In cadrul Uniunii Baptiste pot functiona, cu acordul si sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei si altele asemenea. 
(3) Activitatea Uniunii Baptiste in domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relatii publice si altele asemenea va fi organizata sub forma de birouri si compartimente. 
Art. 88. - (1) Institutul Teologic Baptist din Bucuresti functioneaza sub autoritatea spiritual-doctrinara a Consiliului Uniunii Baptiste si in acord cu legislatia in domeniu. 
(2) Institutul Teologic Baptist din Bucuresti se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Baptiste si prezinta periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferintei Nationale si Congresului. 
Art. 89. - (1) Uniunea Baptista poate infiinta, organiza si intretine, singura sau in colaborare cu alte organizatii crestine, gradinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine de batrani, case de odihna, unitati de asistenta medicala si de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare in masa si altele asemenea, in conditiile legii. 
(2) Cu avizul Consiliului Uniunii se pot infiinta si organiza asociatii si fundatii cu personalitate juridica distincta in vederea desfasurarii activitatilor prevazute la alin. (1).


SECTIUNEA a 2-a
Organele de conducere si control ale Uniunii Bisericilor Baptiste

Art. 90. - Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Baptiste sunt Consiliul Uniunii si Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formata din 3-5 cenzori. 
Art. 91. - (1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Baptiste intre conferintele nationale. Acesta este ales pe o durata de 4 ani si este format din: membrii Comitetului executiv, alesi de Congres, reprezentantii comunitatilor si ai Conventiei Baptiste Maghiare, validati de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, rectorul Universitatii Emanuel din Oradea si directorul Casei de Pensii a Cultului, validati de Congres. 
(2) La intalnirile Consiliului Uniunii vor participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Baptiste, precum si directorul executiv, consilierul financiar si consilierul juridic ai Uniunii Baptiste. 
Art. 92. - (1) Consiliul Uniunii este convocat de presedintele Uniunii Baptiste in urma hotararii Comitetului executiv sau, cand acesta refuza, Consiliul poate fi convocat din initiativa unei treimi din numarul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se intruneste de doua ori pe an si ori de cate ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de presedinte, asistat de secretarul general. 
(2) Pentru a putea lua hotarari valabile este necesara prezenta a doua treimi din numarul membrilor Consiliului Uniunii. Hotararile se iau cu votul a jumatate plus unu din numarul celor prezenti. In caz de paritate, decide votul presedintelui. 
Art. 93. - (1) Consiliul Uniunii coordoneaza activitatea Uniunii Baptiste intre conferintele nationale si duce la indeplinire hotararile Congresului si ale Conferintei nationale. 
(2) Consiliul Uniunii indeplineste urmatoarele atributii: 
a) convoaca Conferinta nationala, stabileste ordinea de zi si pregateste lucrarile acesteia; 
b) stabileste strategia si obiectivele pentru activitatea Uniunii Baptiste, pe care le supune aprobarii Conferintei nationale; 
c) indruma si controleaza activitatea Comitetului executiv al Uniunii, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educatie biblica, a Departamentului de misiune si a celorlalte departamente; 
d) coordoneaza modul de administrare a fondurilor Casei de Pensii si Ajutoare, cu respectarea scopului pentru care acestea au fost constituite; 
e) analizeaza periodic activitatea comunitatilor bisericilor si rezolva problemele ridicate de acestea; 
f) analizeaza periodic, indruma si controleaza activitatea spiritual doctrinara a Institutului Teologic Baptist din Bucuresti; 
g) numeste directorul si membrii Comitetului de conducere al C.P.A.; 
h) numeste membrii Comisiei pastorale, ai Comisiei de educatie biblica, ai Departamentului de misiune, precum si ai celorlalte departamente; 
i) isi da acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoasterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, al Universitatii Emanuel din Oradea si al Facultatii de Teologie Baptista din cadrul Universitatii Bucuresti; 
j) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat in conditiile prevazute la lit. i), in caz de abatere grava de la Marturisirea de credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania a cadrelor didactice respective; 
k) propune sistemul de salarizare din cadrul cultului si il supune aprobarii Conferintei nationale; 
l) hotaraste indexarea periodica a salariilor din cadrul cultului si stabileste structura de personal a Uniunii Baptiste; 
m) aproba regulamentele de organizare si functionare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educatie biblica, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. Bucuresti, precum si a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Baptiste; 
n) avizeaza regulamentul de organizare si functionare a C.P.A. a cultului si il supune aprobarii Conferintei nationale; 
o) avizeaza regulamentele de ordine interna si alte norme proprii in domeniul financiar-contabil, juridic, de personal si altele asemenea si le supune aprobarii Conferintei nationale; 
p) avizeaza proiectele de buget ale Uniunii Baptiste si C.P.A. si le supune aprobarii Conferintei nationale; 
q) incheie parteneriate intre Uniunea Baptista si organizatii baptiste din strainatate, precum si cu organizatii evanghelice din tara si din strainatate si le supune ratificarii Conferintei nationale; 
r) propune Congresului afilierea Uniunii Baptiste la organizatii baptiste internationale, intrarea in aliantele prevazute la art. 6 din prezentul statut, precum si iesirea din aceste aliante, cu respectarea principiilor Marturisirii de credinta a cultului; 
s) analizeaza concluziile Comisiei pastorale si decide masurile ce se impun in situatiile cercetate de Comisia pastorala, la propunerea acesteia; 
s) solutioneaza contestatiile grupurilor de credinciosi formulate impotriva refuzului de autorizare; 
t) solutioneaza contestatiile personalului angajat al Uniunii Bapiste si al C.P.A. in probleme privind raporturile de munca fata de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., dupa caz; 
t) solutioneaza contestatiile persoanelor carora li s-a retras ordinarea de catre comunitatea bisericilor sau de catre Consiliul Conventiei Baptiste Maghiare; 
u) analizeaza propunerea comunitatii privind retragerea autorizatiei de functionare a bisericii locale care s-a abatut grav de la Marturisirea de credinta a cultului sau a carei marturie a fost compromisa deosebit de grav si supune aprobarii Conferintei nationale retragerea autorizatiei respective; 
v) decide achizitionarea si instrainarea de bunuri imobile, precum si a acelor bunuri mobile si mijloace fixe ce nu sunt date in competenta Comitetului executiv al Uniunii; 
w) avizeaza demolarea lacasurilor de cult sau a altor edificii baptiste considerate de importanta istorica; 
x) hotaraste in alte probleme de interes general, in acord cu directiile stabilite de Congres si de Conferinta nationala. 
Art. 94. - (1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Baptiste intre sesiunile Consiliului Uniunii si este format din: presedinte, 4 vicepresedinti, secretar general si secretar general adjunct. 
(2) Comitetul executiv este ales de Congresul cultului pentru un mandat de 4 ani. Presedintele si secretarul general pot fi alesi pentru cel mult doua mandate consecutive. Unul dintre cei 4 vicepresedinti va fi secretarul general al Conventiei Baptiste Maghiare. 
(3) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial si ori de cate ori este nevoie de catre presedintele sau vicepresedintele delegat de acesta. Hotararile se iau cu majoritate simpla, prin exprimarea votului unui numar de cel putin 5 membri ai Comitetului executiv. 
Art. 95. - Atributiile Comitetului executiv sunt urmatoarele: 
a) conduce activitatea Uniunii Baptiste intre sesiunile Consiliului Uniunii; 
b) convoaca Consiliul Uniunii, stabileste ordinea de zi si pregateste sedintele acestuia; 
c) hotaraste angajarea, salarizarea si concedierea personalului permanent al Uniunii Baptiste;
d) intocmeste proiectul de buget al Uniunii Baptiste si-l prezinta spre avizare Consiliului Uniunii; 
e) stabileste publicatiile Uniunii Baptiste si orientarea acestora; 
f) aproba formularistica autorizatiilor, certificatelor si ale altor acte emise de Uniunea Baptista; 
g) decide achizitionarea si instrainarea bunurilor mobile si mijloacelor fixe pana la valoarea prestabilita periodic de catre Consiliul Uniunii; 
h) indeplineste orice alte atributii date in competenta sa de catre Consiliul Uniunii. 
Art. 96. - (1) Presedintele cultului reprezinta Cultul Crestin Baptist din Romania in fata autoritatilor statului, precum si in fata oricaror organizatii si institutii, pe plan national si international. 
(2) Problemele de interes general ale bisericilor baptiste romane sunt reprezentate de presedintele cultului impreuna cu secretarul general al Uniunii Baptiste, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, impreuna cu secretarul general al Conventiei Baptiste Maghiare. 
(3) Presedintele cultului impreuna cu secretarul general conduc operativ Uniunea Baptista. Presedintele poate emite decizii in indeplinirea atributiilor sale operative. 
(4) Secretarul general asigura legatura Uniunii Baptiste cu partile componente ale cultului. El raspunde de desfasurarea fluxului corespondentei, de evidenta si pastrarea actelor Uniunii Baptiste, precum si de intocmirea corecta a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii si ale Conferintei nationale. 
(5) Vicepresedintii cultului coordoneaza domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct indeplineste atributiile incredintate de Consiliul Uniunii. 
(6) Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste este valabil angajata prin semnatura presedintelui sau a vicepresedintelui desemnat de acesta, impreuna cu cea a secretarului general sau, in lipsa acestuia, a secretarului general adjunct. 
Art. 97. - (1) Cenzorii verifica activitatea financiar-contabila a Uniunii Baptiste, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din Bucuresti. Cenzorii pot efectua verificari financiar-contabile si la Universitatea Emanuel din Oradea. Comisia de cenzori prezinta rapoarte Conferintei nationale si Congresului cultului. 
(2) Drepturile si obligatiile cenzorilor sunt prevazute in regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Conferinta nationala. 
Art. 98. - (1) Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile si imobile, a valorilor materiale si banesti aflate in patrimoniul sau si poate dispune de acestea liber si autonom, in conditiile legii si ale prezentului statut. 
(2) Uniunea Baptista poate dobandi, prin orice mijloace sau moduri licite, si poate detine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile si imobile in vederea indeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui in folosinta bisericilor, comunitatilor si celorlalte persoane juridice din cadrul cultului. 
(3) Uniunea se intretine financiar din contributia bisericilor, stabilita de Congresul cultului sau de Conferinta nationala, precum si din donatii, sponsorizari, legate, liberalitati de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori banesti de la persoane fizice si juridice, din tara si din strainatate, precum si prin orice alte moduri sau mijloace licite. 
Art. 99. - (1) Sunt bunuri sacre: lacasurile de cult cu terenurile si anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, cladirile si bunurile mobile destinate activitatilor si practicilor de cult, spatiile de invatamant cu terenurile aferente si cimitirele confesionale, aflate in proprietatea Uniunii Baptiste si destinate activitatii acesteia sau a entitatilor din cadrul cultului. 
(2) Bunurile sacre ale Uniunii Baptiste se afla sub protectia Legii nr. 489/2006, in sensul ca sunt imprescriptibile si insesizabile. Instrainarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferintei nationale stabilit cu trei patrimi din numarul delegatilor prezenti.

CAPITOLUL VI
Organele supreme de indrumare si control ale Cultului Crestin Baptist
din Romania


SECTIUNEA 1
Congresul Cultului Crestin Baptist din Romania

Art. 100. - (1) Congresul cultului este organul suprem de indrumare si control al Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(2) El se compune din delegatii bisericilor baptiste conform prevederilor prezentului statut si se tine o data la 4 ani, de preferinta in cursul lunii mai. 
(3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de catre presedintele cultului, in baza hotararii luate de catre membrii in exercitiu ai Consiliului Uniunii impreuna cu reprezentantii nou-alesi ai comunitatilor, intruniti in sedinta comuna. 
(4) In sedinta comuna se vor stabili: tema Congresului, ordinea de zi si componenta nominala a biroului de conducere al Congresului. 
(5) Convocarea Congresului se comunica in scris tuturor bisericilor baptiste cu personalitate juridica, cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora si locul tinerii Congresului, precum si tema si ordinea de zi a Congresului. 
Art. 101. - (1) Congresul cultului va fi condus de presedintele Congresului, insotit de doi vicepresedinti si doi secretari. Congresul alege numaratorii de voturi din randul delegatilor cu drept de vot. 
(2) Congresul este valabil intrunit cu jumatate plus unu din numarul delegatilor cu drept de vot ai bisericilor. In situatia in care nu se intruneste numarul statutar, Congresul cultului se va tine dupa doua ore in acelasi loc, indiferent de numarul delegatilor prezenti. 
(3) Hotararile Congresului se vor lua cu jumatate plus unu din numarul delegatilor cu drept de vot sau cu majoritatea calificata, potrivit prevederilor prezentului statut. In caz de paritate, decide votul presedintelui. 
(4) Procesul-verbal va fi intocmit de secretarii de zi si va purta semnatura tuturor membrilor biroului de conducere al Congresului. 
(5) Hotararile Congresului sunt obligatorii pentru toate partile componente si organizatiile apartinatoare ale Cultului Crestin Baptist din Romania. 
Art. 102. - (1) Congresul cultului poate fi convocat in sesiune extraordinara pentru aprobarea sau modificarea statutului cultului si a Marturisirii de credinta, precum si in situatii de importanta deosebita pentru organizarea, functionarea si viata spirituala a cultului. 
(2) Convocarea Congresului se face de catre presedintele cultului, in baza hotararii Consiliului Uniunii. 
(3) Congresul extraordinar este condus de presedintele cultului, insotit de secretarul general si secretarul general adjunct. In situatia in care Congresul cere, cu jumatate plus unu din numarul delegatilor prezenti, conducerea Congresului va fi facuta de un birou de zi format din presedinte de zi si 2 secretari de zi. 
Art. 103. - Congresul cultului isi desfasoara lucrarile in plen si are urmatoarele atributii: 
a) analizeaza si evalueaza situatia generala a bisericilor baptiste din Romania; 
b) analizeaza, evalueaza si aproba activitatea Uniunii Baptiste si a C.P.A.; 
c) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Uniunii si a Comitetului executiv al Uniunii si, respectiv, a Consiliului Uniunii si a Comitetului de Conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor; 
d) alege Comitetul executiv al Uniunii si confirma secretarul general al Conventiei Baptiste Maghiare in functia de vicepresedinte al Uniunii; 
e) aproba in Consiliul Uniunii; reprezentantii comunitatilor si ai Conventiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, rectorul Universitatii Emanuel din Oradea si directorul C.P.A a cultului; 
f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Baptiste, in numar de 3-5 persoane; 
g) stabileste strategia si obiectivele majore ale cultului pentru urmatoarea perioada de 4 ani; 
h) aproba modificari si completari aduse Marturisirii de credinta a cultului, cu trei patrimi din numarul delegatilor cu drept de vot prezenti; 
i) aproba Statutul Cultului Crestin Baptist din Romania, precum si eventualele modificari si completari ale statutului, cu doua treimi din numarul delegatilor cu drept de vot prezenti; 
j) hotaraste in probleme confesionale de principiu si in orice alte probleme de interes major ale Cultului Crestin Baptist din Romania; 
k) hotaraste afilierea Uniunii Baptiste la organizatii baptiste internationale, intrarea in aliantele prevazute in art. 6 din prezentul statut, precum si iesirea din aceste aliante; 
Art. 104. - (1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Baptiste vor fi facute de catre adunarile generale ale comunitatilor bisericilor. 
(2) In cursul lunii ianuarie a anului in care are loc Congresul electiv si anterior tinerii adunarilor generale ale comunitatilor se va intruni Comisia Nationala de Propuneri (C.N.P.), formata din delegatii comunitatilor. Acestia vor fi desemnati de catre slujitorii duhovnicesti ordinati de pe raza comunitatii respective. Numarul delegatilor in C.N.P. va fi in proportie de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunitatile mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat. 
(3) C.N.P. va stabili prin vot componenta Comitetului executiv propus in ordinea voturilor obtinute si va transmite fiecarei comunitati lista candidatilor, in vederea prezentarii ei in adunarea generala, dupa ce s-a obtinut acordul fiecarui candidat. Moderatorul comisiei va fi presedintele in exercitiu al cultului. 
(4) Adunarea generala a comunitatii are dreptul sa propuna propriul candidat pentru fiecare functie in parte. Persoana care intruneste cel mai mare numar de voturi este candidatul comunitatii pentru functia respectiva. La sedinta de pregatire a Congresului cultului se totalizeaza propunerile comunitatilor si se intocmeste lista candidatilor pe functii pentru Congresul cultului, in ordinea voturilor obtinute.


SECTIUNEA a 2-a
Conferinta nationala a cultului

Art. 105. - (1) Conferinta nationala este organul de indrumare si control al Cultului Crestin Baptist din Romania intre congresele cultului. 
(2) Conferinta nationala este formata din delegatii bisericilor desemnati in conditiile prezentului statut si are loc, de regula, in cursul lunii martie a fiecarui an. 
(3) Convocarea Conferintei nationale se va face de catre presedintele cultului, in urma hotararii Consiliului Uniunii, cu minimum 30 de zile inainte de tinerea acesteia, si va cuprinde data, ora, locul si ordinea de zi. 
(4) Conferinta nationala este valabil intrunita cu jumatate plus unu din numarul delegatilor bisericilor. In situatia in care nu se intruneste numarul statutar al delegatilor, Conferinta nationala se va tine dupa o ora, in acelasi loc, indiferent de numarul celor prezenti. 
Art. 106. - Conferinta nationala are urmatoarele atributii: 
a) analizeaza si evalueaza situatia generala a bisericilor baptiste din Romania; 
b) stabileste masuri pentru ducerea la indeplinire a hotararilor Congresului cultului; 
c) aproba viziunea, strategia si obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Baptiste; 
d) analizeaza, evalueaza si aproba activitatea Uniunii Baptiste si a C.P.A.; 
e) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Uniunii si a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor; 
f) aproba descarcarea de gestiune a Consiliului Uniunii si a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor; 
g) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Uniunii Baptiste pentru anul urmator; 
h) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al C.P.A. pentru anul urmator; 
i) stabileste contributia anuala a membrilor bisericilor pentru Uniunea Baptista; 
j) ratifica incheierea de parteneriate intre Uniunea Baptista si organizatii baptiste din strainatate, precum si cu organizatii evanghelice din tara si din strainatate; 
k) hotaraste in probleme legate de afilierea Uniunii Baptiste la organizatii baptiste internationale si in probleme legate de aliantele prevazute la art. 6 din prezentul statut; 
l) aproba noii membri in Consiliul Uniunii in locul celor demisi, retrasi sau decedati; 
m) decide retragerea autorizatiei de functionare a bisericii locale care s-a abatut grav de la Marturisirea de credinta a cultului sau a carei marturie a fost compromisa deosebit de grav; 
n) aproba regulamentele de ordine interna ale Uniunii Baptiste si alte norme proprii cu caracter general in domeniul financiar-contabil, juridic, de personal si altele asemenea; 
o) aproba regulamentul de organizare si functionare al C.P.A. a cultului; 
p) aproba sistemul de salarizare din cadrul cultului; 
q) hotaraste asupra altor probleme de interes major ale Cultului Crestin Baptist din Romania.

CAPITOLUL VII
Alte entitati in cadrul Cultului Crestin Baptist din Romania

Art. 107. - (1) In cadrul cultului functioneaza ca persoana juridica distincta Casa de Pensii si Ajutoare a Cultului Crestin Baptist din Romania, denumita in continuare Casa de Pensii. 
(2) Casa de Pensii are personalitate juridica, cu drepturile ce deriva din aceasta calitate, si se organizeaza si functioneaza potrivit regulamentului propriu, aprobat de Conferinta nationala a cultului. 
(3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: presedinte, care este secretarul general in exercitiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 6 reprezentanti ai Uniunii Baptiste, 2 reprezentanti ai Conventiei Baptiste Maghiare si un reprezentant al Universitatii Emanuel din Oradea, avand calitatea de asigurati ai acesteia. 
(4) Persoanele juridice care functioneaza in cadrul Cultului Crestin Baptist din Romania si sunt prevazute in prezentul statut sunt afiliate de drept la Casa de Pensii. Acestea impreuna cu asiguratii din cadrul cultului au obligatia sa contribuie la constituirea fondului de asigurari sociale al Casei de Pensii. 
(5) Regulamentul Casei de Pensii va cuprinde si reglementari distincte referitoare la pensionarea personalului duhovnicesc angajat in aceasta calitate in cadrul cultului. 
(6) Este interzisa utilizarea fondurilor Casei de Pensii in alte scopuri decat cele pentru care au fost constituite. 
Art. 108. - (1) Universitatea Emanuel din Oradea functioneaza ca persoana juridica distincta, sub indrumarea spiritual-doctrinara a Bisericii Baptiste Emanuel din Oradea. 
(2) Universitatea Emanuel din Oradea se supune controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Baptiste. 
(3) Universitatea Emanuel din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universitatii. Comisia de cenzori a Uniunii Baptiste poate efectua controale financiare la Universitatea Emanuel din Oradea. 
Art. 109. - (1) Cultul Crestin Baptist si partile sale componente au dreptul sa infiinteze si sa administreze institutii de invatamant pentru pregatirea personalului de cult, a profesorilor de religie si a altor specialisti necesari activitatii cultului, in conditiile legii. 
(2) Institutiile de invatamant din cadrul cultului, pe langa indeplinirea conditiilor prevazute de legislatia in vigoare, vor avea si autorizatie de functionare din partea Uniunii Baptiste. In caz de abatere grava de la Marturisirea de credinta a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferinta nationala poate hotari retragerea autorizatiei eliberate de Uniunea Baptista. Retragerea autorizatiei de catre cult reprezinta incetarea calitatii de institutie de invatamant a Cultului Crestin Baptist din Romania. 
(3) Cultul Crestin Baptist din Romania si partile sale componente au dreptul sa infiinteze si sa administreze programe si institutii de pregatire a personalului propriu, altele decat cele prevazute in paragrafele anterioare ale acestui articol, cu respectarea prezentului statut si a Marturisirii de credinta a cultului. 
Art. 110. - (1) Bisericile care impartasesc aceeasi viziune misionara se pot organiza in cercuri misionare nationale, fara personalitate juridica. 
(2) Cercul misionar national este coordonat de un consiliu format din liderii spirituali alesi de slujitorii duhovnicesti ai bisericilor care il compun. Consiliul de coordonare este condus de un pastor coordonator, ales de membrii consiliului cercului respectiv.

CAPITOLUL VIII
Dipozitii finale

Art. 111. - Limba oficiala in raport cu autoritatile statului este limba romana. Credinciosii baptisti apartinand altor nationalitati pot folosi pentru exercitarea cultului si pentru administrarea interna limba materna. In acest caz, evidenta financiar-contabila se va tine si in limba romana. 
Art. 112. - Fiecare parte componenta a cultului va folosi ca antet in toate actele oficiale titulatura: Cultul Crestin Baptist din Romania, la care va adauga denumirea entitatii respective. Poate fi folosita si denumirea prescurtata a entitatii respective. 
Art. 113. - (1) Stampilele folosite in cadrul Cultului Crestin Baptist din Romania vor fi rotunde, cu un diametru de 3,5 cm, constand din doua cercuri concentrice aflate la distanta de 5 mm unul de altul, intre care se vor inscrie initialele C.C.B.R. si denumirea prescurtata a entitatii cultice respective. 
(2) Periferia cercului exterior este compusa din doua linii paralele, dintre care cea exterioara este mai groasa, iar cea interioara, mai subtire; periferia cercului este simpla. 
(3) In interiorul cercului mic se vor reda literele simbolice X si P suprapuse (chi si ro, de la Hristos), iar peste litere, o carte deschisa de la care pornesc raze in toate directiile pana la periferia cercului interior. In interiorul cartii se afla scris: Un Domn, o Credinta, un Botez. 
Art. 114. - (1) Comisia pastorala este organul de cercetare a neintelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost solutionate la nivel de biserica locala sau comunitate. 
(2) Comisia pastorala functioneaza potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii. 
Art. 115. - (1) In cadrul Cultului Crestin Baptist functioneaza doua categorii de personal: personalul duhovnicesc si personalul tehnico-administrativ sau de specialitate. 
(2) Personalul Cultului Crestin Baptist este obligat sa respecte prevederile normelor interne ale cultului si Marturisirea de credinta baptista. 
(3) Cultul isi alege, numeste, angajeaza sau revoca personalul potrivit Regulamentului privind Raporturile de Munca (R.R.M.) din cadrul Cultului Crestin Baptist. Acest regulament va fi adaptat prevederilor prezentului statut in termen de un an de la aprobarea prezentului statut prin hotarare a Guvernului. 
(4) Personalul din cadrul cultului poate fi incadrat cu contract individual de munca cu timp integral sau cu timp partial, cu functia de baza ori prin cumul de functii/posturi, precum si prin conventii civile. 
(5) Modalitatea de organizare si conducere a contabilitatii va fi stabilita prin regulamente interioare aprobate in conformitate cu prevederile prezentului statut si ale legislatiei generale in materie. 
Art. 116. - (1) Persoanele care au colaborat cu securitatea comunista nu pot face parte din organele de conducere ale Cultului Crestin Baptist din Romania si nici din organele de conducere ale institutiilor acestuia. 
(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului si din organele de conducere ale institutiilor acestuia nici persoanele care sunt agenti sau colaboratori ai serviciilor secrete. 
(3) Nu pot ocupa functii de reprezentare sau de conducere in cult membrii partidelor politice. 
Art. 117. - In localitatile in care Cultul Crestin Baptist nu are cimitir propriu si nu exista nici cimitire comunale, inmormantarile credinciosilor baptisti se vor face in unul dintre cimitirele confesionale sau particulare existente in acea localitate, conform Legii nr. 489/2006. 
Art. 118. - (1) Hotararile luate si actele incheiate in cadrul cultului cu incalcarea prevederilor prezentului statut sunt nule. 
(2) Modificarile si completarile prevederilor prezentului statut se vor face prin hotararea Congresului cultului. 
(3) Statutul cultului si Marturisirea de credinta, precum si modificarile aduse acestora vor fi semnate de catre presedintele care a condus Congresul in care acestea au fost aprobate. 
Art. 119. - (1) Prezentul statut a fost aprobat de catre Congresul al XXXIV-lea al Cultului Crestin Baptist din Romania din 17-18 mai 2007, care a avut loc la Cluj-Napoca. 
(2) Prezentul statut intra in vigoare in urma recunoasterii lui prin hotarare a Guvernului. Statutul cultului se aplica in conformitate cu prevederile constitutionale si cu actele normative in vigoare, ce privesc activitatea religioasa din Romania, fiind armonizat dispozitiilor Legii nr. 489/2006.